Profilul de formare reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului Național. Acesta descrie așteptările față de absolvenții învățământului obligatoriu și se fundamentează pe cerințele sociale exprimate în legi, precum și pe trăsăturile psiho-pedagogice ale elevilor. Profilul ideal al absolventului de gimnaziu poate fi realizat, în prezent, în mare măsură interdisciplinar. Desigur, fiecare disciplină de studiu poate avea o competență-cheie pe care să o vizeze în mod privilegiat (de exemplu, competența de comunicare în limbă străină vizată de disciplinele de limbi moderne), însă în spiritul abordării propuse de Recomandarea europeană, nicio competență-cheie nu ajunge să se dezvolte izolat.
Prin urmare, ignorarea celorlalte competențe, ca nefiind specifice disciplinei limba și literatura română reprezintă o practică didactică neproductivă. Actualul Curriculum urmărește să ofere un profil de formare european prin dobândirea unui set de 8 competențe cheie:
Comunicare în limba maternă – reprezintă capacitatea elevului de a căuta, de a colecta, de a procesa informații și de a recepta opinii, idei, emoții, de a exprima și interpreta noțiuni, concepte, sentimente, atât în formă orală, cât și în formă scrisă și de a interacționa într-un mod original în diverse contexte școlare și extrașcolare, culturale și sociale.
Câteva exemple de activități de învățare pot fi: scrierea unor cuvinte/structuri ilustrative pentru tema textului oral, scris, literar, nonliterar; recunoașterea emițătorului textului, al receptorului, formularea ideilor principale sau secundare, în ordine progresivă; exerciții de citire, de dictare, de transcriere, de asociere, de utilizare corectă a normelor gramaticale, fonetice și lexicale, de exprimare a opiniei, etc.
Comunicare în limbi străine – vizează aceeași capacitate a elevului de a-și dezvolta abilitățile de comunicare ca în limba maternă într-o limbă străină, dar implică și abilități de mediere și înțelegere interculturală. Legătura dintre limba maternă și limba străină se poate identifica la nivel de vocabular, de exemplu când sunt exerciții de precizare a neologismelor dintr-un text oral sau scris.
Competenţele matematice (A) şi competenţele de bază în ştiinţe şi tehnologii (B) – absolventul ar trebui să manifeste interes pentru identificarea unor regularități și relații matematice întâlnite atât în mediul școlar, cât și în cel social. Acesta va putea să rezolve probleme în situații concrete, să reprezinte grafic informațiile acumulate (exerciții de tip tabel corelat cu conținutul operei, metoda ciorchinelui, hartă mentală, întocmirea de liste cu greşelile cele mai frecvente, asociate cu enumerarea regulilor ce ar trebui aplicate în exprimarea orală/ scrierea corectă, activități de exprimare a punctului de vedere constând în interesul pentru o viaţă sănătoasă, organizarea de mese rotunde pentru dezbateri în scopul exprimării unor opinii argumentate cu privire la păstrarea unui mediu curat.
Competenţa digitală implică utilizarea unor dispozitive şi aplicaţii digitale (manuale digitale aprobate, laptop, calculator, tabletă, telefon, tablă inteligentă, aplicații și instrumente ale TIC diverse) pentru căutarea și selecţia unor resurse informaţionale și educaţionale digitale relevante pentru învăţare cu încredere. Absolventul de gimnaziu va putea realiza postere, afișe bloguri folosind tehnologia modernă, va redacta un proiect, folosind surse diferite de documentare, va prezenta cărți citite sau un film, valorificând tehnologia modernă și utilizarea internetului într-o manieră responsabilă.
Competența de a învăţa să înveţi este legată de abilitatea fiecărui individ de a-și urmări și organiza propria învățare, individual, ori în grupuri pe tot parcursul vieții. Gestionarea timpului alocat învățării este foarte importantă. La ora de limbă și literatură română o activitate de învățare prin care se urmărește autocunoaşterea elevului și orientarea școlară și profesională poate fi în cadrul unei dezbateri despre Ce vreau să devin? sau Meseria părinților mei îmi e potrivită?
Competenţele sociale şi civice se referă la interacțiunea cu ceilalți în contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor drepturi şi asumarea de responsabilităţi, participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte; respectarea normelor comportamentale contribuind la o integrare socială adecvat; în cadrul orelor de română elevii identifică personajele tipologice, pozitive sau negative din texte literare precum: fabula, schița, basmul. Adesea sunt implicați în activități culturale, intră în roluri diverse prin scenetele literare.
Spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat – cuprinde manifestarea interesului pentru identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor sarcini, luarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte şi în explorarea unor probleme ale comunității locale: proiectele de voluntariat pot fi activități de învățare prin care pot fi dobândite competențe de inițiativă și antreprenoriat, confecționarea de mărțișoare vândute pentru a sprijini grupuri defavorizate.
Aceste competențe urmăresc și identificarea unor parcursuri şcolare şi profesionale adecvate propriilor interese, mai ales prin vizitele ce se organizează în clasa a VIII-a la unitățile școlare din vecinătate, ori prin promovarea profilurilor din învățământul dual, profesional sau liceal.
Sensibilizarea şi exprimarea culturală vizează aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului national şi universal. De exemplu, în săptămâna dedicată activităților extrașcolare Școala Altfel, elevii pot fi împărțiți în grupe pentru a realiza o prezentare Power Point despre contextual cultural local și turistic. O altă activitate de învățare pentru a forma competența de sensibilizare și exprimare culturală este marcarea evenimentelor cum ar fi: 1 Decembrie, 15 Ianuarie-Ziua Culturii Naționale, Dragobetele, Ziua Mamei, Ziua Absolventului, Ziua Cadrului Didactic prin participarea la proiecte organizate în contexte formale sau nonformale, în cadrul comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice, a depunerilor de flori la monumente, vizite la muzeu sau case memoriale, excursii tematice.