În acest articol, ne propunem să împărtășim câteva dintre experiențele noastre de la cursul de formare Erasmus+ din Florența, Italia, curs finanțat de Uniunea Europeană. În perioada 3-7 iulie 2023, am avut prilejul de a participa la cursul „Life coaching for teachers: Happy teachers for better students” (Coaching de viață pentru profesori: Profesori fericiți pentru elevi mai buni).
Temele dezbătute în cadrul cursului:
- Introducere în coachingul de viață și psihologia pozitivă
- Reconectarea cu motivația. Ce ne face fericiți?
- Importanța emoțiilor și a managementului emoțional
- Conflicte: obstacole sau oportunități?
- Echilibrul dintre viața profesională și viața personală
- Managementul stresului
- Comunicarea asertivă și ascultarea activă
- Puterea alegerii și Vulnerabilitatea ca stil de viață
Parcurgând aceste teme, am avut parte de o călătorie spre sine, o incursiune în autocunoaștere, benefică dezvoltării personale. Am învățat un mesaj important al cursului: în loc să te întrebi mereu „Ce este în neregulă cu mine/ tine?”, mai bine întreabă-te „Ce este bine în mine?/ Ce este în regulă în mine/ tine?”
Am ales două activități practice, care pot fi folosite la orice clasă, la o oră de dirigenție :
1. Roata diversității
O activitate la care se lucrează în perechi.
Se proiectează „Roata Diversității”, putând fi un punct de plecare în a găsi diferențele și asemănările cerute. Se recomandă căutarea unui partener cu care elevul nu a interacționat deloc/sau puțin în ultimul timp. După găsirea perechilor și așezarea lor, se împarte câte o foaie A4 pentru fiecare pereche formată, o foaie cu două cercuri intersectate. Sarcina constă în găsirea a cel puțin 20 de lucruri în comun cu colegul din echipă, dar și câteva diferențe. Asemănările se notează în partea din mijloc, unde se intersectează cercurile. Odată ce apar și diferențe, ele se notează în părțile exterioare ale cercurilor, notate în dreptul prenumelor lor. La început vor crede că este o muncă dificilă, să găsească cele 20 de lucruri în comun, dar la mijlocul exercițiului, odată cu dialogul, își vor da seama că nu este atât de greu pe cât au crezut. Această activitate îi apropie pe elevi, îi aduce împreună, ajungând să reflecte asupra ideii că, deși sunt diferiți, există o mulțime de lucruri în comun între ei. La final, fiecare echipă va împărtăși propriile experiențe trăite.
2. Comunicarea asertivă
A doua activitate se axează pe sublinierea importanței comunicării asertive.
Pentru început, se prezintă cele trei tipuri de comunicare: cea agresivă, pasivă și asertivă. Scopul acesteia fiind, realizarea faptului că, este esențial să știi să gestionezi diferite situații din viața ta, folosindu-te de o comunicare eficientă.
Se dau exemple de situații în care se comunică asertiv, pasiv și agresiv:
Comunicare pasivă-se vorbește liniștit, fără a exprima propriile nevoi, prioritizând nevoile celuilalt.
Comunicare agresivă-se vorbește tare, arogant și nerespectuos, folosind critica, umilirea și dominația, nedorind compromisul.
Comunicare asertivă-se vorbește într-un ton încrezător, afirmând nevoile proprii, fiind dornic să facă compromisuri.
Un exemplu de situație: Un prieten îți cere împrumut mașina. Aceasta va fi un mare inconvenient pentru tine.
Cum am putea răspunde apelând la:
Comunicare pasivă
„Umm, da, cred că e în regulă. Ai nevoie de mine să-ți umplu rezervorul?”
Comunicare agresivă
„În nici un caz! De ce te-aș lăsa să-mi împrumuți mașina? Știu cât ești de dezordonat.”
Comunicare asertivă
„Am nevoie de mașină azi, dar îmi voi face timp să te duc.”
Elevii se grupează câte trei sau patru pentru a forma o echipă, preferabil cu colegi cu care nu au interacționat de mult timp. Se împarte o fișă de lucru, cu o situație concretă: Ești la un restaurant, faci comanda și chelnerul îți aduce mâncarea greșită./ Un prieten a apărut la tine acasă neinvitat. De obice, ai fi bucuros,dar de data asta ai alte planuri.
Situații care trebuie rezolvate dând răspunsuri/ comunicând agresiv, pasiv și asertiv, după modelul anterior. Accentul va cădea pe comunicarea asertivă, comunicare care are în vedere atât nevoile proprii, cât și nevoile celuilalt.
La final, fiecare echipă va prezenta răspunsurile în fața clasei.
Acest curs, chiar și prin activitățile prezentate, ne-a adus împreună, ne-a unit pe noi, oameni de diferite naționalități, ajungând să reflectăm asupra ideii că, deși cultura noastră, educația noastră diferă, există o mulțime de lucruri în comun între noi, o punte solidă spre celălalt, bazându-se pe respect și acceptare.Și odată cu conștintizarea acestor valori devenim oameni mai împliniți și de ce nu profesori mai fericiți.
* * *
Disclaimer: Finanțat de Uniunea Europeană.
Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului și nu reflectă punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Naționale. Nici Uniunea Europeană, nici Agenția Națională nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.
Profesori: Melinda Molnar-Thiess, Zsolt Aszalos