În perioada 4- 6 mai 2018, a avut loc la Brussels, în Belgia, a treia conferință internațională Scientix, un eveniment ce a reunit peste 350 de profesori, cercetători, factori de decizie, conducători de proiecte din domeniul STEM.
Scientix (http://www.scientix.eu/) este comunitatea învățământului științific din Europa și este o inițiativă susţinută prin programul H2020 al Comisiei Europene – proiectul Scientix 3 (convenţie de subvenţie nr. 730009), coordonat de European Schoolnet (EUN), cu sediul la Brussels. Acest eveniment a fost o oportunitate unică de a afla mai multe despre diferitele proiecte de educație științifică din Europa și de a cunoaște oamenii ce se află în spatele acestor proiecte. Conferința (http://www.scientix.eu/conference) a oferit o excelentă imagine de ansamblu a stării actuale a educației științifice în Europa și a posibilităților și oportunităților oferite de comunitatea Scientix.
La conferință au participat, ca vorbitori principali, Svein Sjøberg, profesor de educație științifică la Universitatea din Oslo, Norvegia, și Beth Healey, expert doctor în științe spațiale și medii extreme, de la Universitatea Spațială Internațională, Londra, Marea Britanie – fosta Concordia ESA MD Spaceflight Analogue. Conferința a salutat, de asemenea, discursurile lui Jean-David Malo, Comisia Europeană, Director în cadrul Direcției B – Inițiativă deschisă și Știință deschisă, DG Cercetare și Inovare și a lui Evarist Bartolo, ministrul educației și ocupării forței de muncă, Malta.
După deschiderea festivă, susținută în principal de Marc Durando, Director Executiv al European Schoolnet, s-au putut vizita standurile proiectelor STEM și expoziția de postere înscrise în concursul conferinței, aceste activități desfășurându-se pe toată durata evenimentului. Proiectele STEM au avut ocazia să se prezinte și în deschiderea celei de-a doua zi a conferinței, după discursul coordonatoarei Scientix, Dr Àgueda Gras-Velázquez, care a prezentat evoluția Scientix de la lansare până în prezent. România a fost bine reprezentată la ambele evenimente, trei dintre postere având autori profesori români, dar și trei proiecte STEM- ERIS, SCORE șu MaST- având printre parteneri instituții educaționale din România.
Sesiunile paralele de prezentări, atelierele și mesele rotunde au oferit teme interesante de discuție, de schimb de bune practici sau de activități hands-on, care au făcut foarte dificilă alegerea de participare. Am ales totuși să participăm la o sesiune de prezentări minunată, ”Research in the classroom”, unde s-a remarcat Dragoș Tătaru, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului București, care a prezentat ”Enriching STEM education projects by adding a citizen science dimension (ROEDUSEIS, MOBE and SERA)”, proiecte cu un puternic impact în peisajul educațional românesc. Rețeaua de educație seismică din România a fost un proiect național integrat într-o inițiativă europeană mai largă (Infrastructura de cercetare în seismologie și seismologie- Alianța pentru Europa – SERA), care nu numai că a introdus resursele și activitățile bazate pe știință în școli, dar a evidențiat și rolul puțin explorat al cetățeniei științifice.
Un alt proiect STEM prezentat de Ariana-Stanca Văcărețu a fost ”The Learning math and languages through research and cooperation” – MatLan- bazat pe experiența dobândită în atelierele MATh.en.JEANS (MeJ). Construit din metodologia atelierelor MeJ și a rezultatelor proiectului MatLan, s-a născut proiectul Maths & Languages – M&L, din dorința de a împărtăși, îmbunătăți și dezvolta abordarea MATh.en.JEANS cu (și pentru) profesori de matematică, profesori de limbi străine și cercetători din întreaga Europă, prin asocierea a 10 licee europene.
În continuare am participat la Workshopul ”Learning Science Though Theater: hands on!” Alexandros Koukovinis și Menelaos Sotiriou au prezentat atelierul care explorează cadrul inițiativei de învățare STEM prin teatru, care a fost eficient implementat în Grecia timp de 4 ani (mai mult de 2500 de studenți și 250 de profesori au participat deja) și recent răspândită în întreaga UE, reușind să angajeze comunitatea școlară în situații de dialog științific și artistic. Utilizarea teatrului ca
mijloc de implicare îi plasează pe elevi într-un context bogat de stimuli și, cu sprijinul educatorilor și specialiștilor în artă și știință, duce la o dramatizare a cunoștințelor științifice abordate (performanță) și mai profundă și înțelegerea semnificațiilor conexe. Urmând imperativele unei culturi care se străduiește să se răspândească în literatura științifică, știința învățării prin teatru abordează subiecte STEM într-un mod inovativ care îl cuprinde și pe elementul A – fie că e este vorba despre „Arte” sau „Alte discipline” – în acest proces.
Atelierul moderat de autoarele articolului, Cristina Nicolăiță și Cornelia Melcu, a fost un atelier hands-on care a vizat introducerea participanților în învățarea STEM prin jocuri de societate și jocuri pe tablă. Celor 30 de participanți li s-au prezentat mai întâi cele două proiecte Erasmus +, „Active Minds moving hands” și „The ODD one … IN!”, care au prilejuit moderatoarelor utilizarea unor astfel e jocuri în învățarea subiectelor STEM. Unele exemple de jocuri de societate/tablă au fost de asemenea explorate, iar participanților li s-a oferit posibilitatea de a lucra în echipe și de a adapta un astfel de joc la contextul STEM.
Foarte interesant a fost și atelierul ”ORT Makers: Doping STEM with the Makers’ spirit and practice” condus de David Rossenberg, din Israel. Unii profesori integrează abilitățile în programe de învățare bazată pe proiecte (PBL), în timp ce alții se concentrează pe tehnologii, precum imprimarea 3D. Acum doi ani, centrul de cercetare și dezvoltare de la ORT, o școală secundară din Israel, s-a angajat să-și adapteze abordarea pedagogică integrând atât învățarea tradițională cât și aplicarea în practică. În timpul atelierului, am pus în practică o temă pentru clasa a cincea din introducerea cursului ORT Makers numit „de la schiță la model”. Am măsurat și completat o schiță a unui scaun, apoi am creat un model 3D 1:10 folosind carton și sârmă. Abilitățile dezvoltate în acest atelier a fost cele de măsurare, citire și scriere a unei schițe al o anumită scară, lipire, îndoire, tăiere.
În ultima zi a conferinței au avut loc și șase mese rotunde în care s-au dezbătut probleme esențiale pentru educația STEM în Europa. Am avut oportunitatea de a fi unul din experții invitați în cea cu titlul: ”The importance of supporting primary schools with the teaching of STEM”. Pe parcursul întâlnirii, s-a dezbătut importanța susținerii educației STEM în învățământul primar, ca bază a formării, în acest domeniu, a viitoarelor generații. Principala provocare a profesorilor de învățământ primar, din întreaga Europă, este, ca și în România, abordarea științifică a subiectelor din domenii precum fizica, chimia, biologia și utilizarea unor metode moderne precum învățarea bazată pe anchetă.
Peste 30 de participanți proveniți din România- ambasadori Scientix, profesori, directori de unități școlare, reprezentanți ai factorilor de decizie (MEN) și ai unor proiecte, cercetători- au participat la lucrări, demonstrând că, încet, dar sigur, școala românească se schimbă, adaptându-se la nevoile și specificul societății actuale. După trei zile pline, putem afirma că am îndeplinit provocarea Àguedei Gras-Velázquez de a descoperi cel puțin trei persoane cu care vom colabora, două lecții învățate pe care să le punem în practică pe viitor și un proiect în care să participăm, pentru promovarea învățării domeniilor STEM în Europa.
Vă invităm să vă alăturați comunității Scientix,unde veți găsi resurse și idei utile pentru a promova educația de calitate și pentru schimbare.
Prof. Cornelia Melcu, prof. Cristina Nicolăiță, ambasadori Scientix România