Prezentul articol descrie proiectarea și aplicarea unei resurse educaționale deschise (RED) pentru studiul textului literar „D-l Goe” de I.L. Caragiale, la clasa a VI-a. Demersul didactic propus integrează metoda „Pălăriile gânditoare” cu o serie de instrumente digitale (Canva, Wordwall, Suno.com, Puzzle Snap, LearningApps), valorificând astfel potențialul tehnologiei în stimularea gândirii critice, a creativității și a colaborării între elevi. Articolul oferă un model replicabil de lecție de evaluare a comprehensiunii textului literar, în care învățarea activă și interactivă devine principiul organizator al întregii activități didactice.
Cu ajutorul acestei resurse educaționale deschise, procesul de învățare devine captivant, oferindu-le elevilor un cadru sigur și prietenos în care să exploreze concepte esențiale despre familie și comportamentul copiilor. RED-ul adaptat folosește conținutul textului literar „Dl. Goe”, de I.L. Caragiale.
Scopul constă în verificarea comprehensiunii textului, valorificarea trăsăturilor personajului, exprimarea creativă și gândirea critică.
CONȚINUTURI VIZATE:
- Comportamentul personajului principal;
- Etapele narațiunii;
- Momentele subiectului;
- Limbajul specific personajelor;
- Relația dintre copil și adulții din text.
STRATEGIA DIDACTICĂ
FORME DE ORGANIZARE: Grupe.
METODE ȘI PROCEDEE: Pălăriile gânditoare, Explicația, Lectura, Jocul interactiv, Învățarea prin descoperire, Banda desenată, Interviul cu personajul.
RESURSE UMANE: Elevii clasei a VI-a.
RESURSE DE TIMP: 50 de minute.
RESURSE EDUCAȚIONALE: Caietele elevilor, manualul, fișe de lucru, DOOM3, tabla smart, calculatoarele, manualul digital.
INSTRUMENTE DIGITALE: Canva, Wordwall, Suno.com, Puzzle snap, Learningapp.
Pentru acest demers didactic, am ales să aplic metoda ,,Pălăriile gânditoare” (Thinking Hats). Interactivitatea presupune învățarea prin comunicare, prin colaborare. Am ales această metodă interactivă pentru că produce situații de învățare centrate pe dorința și disponibilitatea elevilor de a coopera, presupune implicare directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor create în clasă.
Am ales această metodă la lecția de evaluare pentru textul literar ,,Dl. Goe” de I.L. Caragiale, la clasa a VI-a, pentru un colectiv de 12 elevi. Această metodă contribuie la stimularea creativității elevilor participanți, care se bazează pe analiza/înțelegerea textului suport, în funcție de pălăria aleasă. Sunt cele șase pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: albă, roșie, galbenă, verde, neagră și albastră. Membrii grupului își aleg pălăriile, culoarea fiind cea care stabilește funcția în acest joc.
- Pălăria albă – informează;
- Pălăria albastră – clarifică;
- Pălăria verde – generează noi idei;
- Pălăria galbenă – aduce informații suplimentare;
- Pălăria neagră – identifică greșelile;
- Pălăria roșie – spune ce simte despre…
Elevii-participanți trebuie să cunoască semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva acesteia.
Am împărțit clasa în 6 grupuri, desemnând fiecăruia câte o pălărie. Apoi, am distribuit fiecărei pălării câte o anexă. Pe parcursul lecției, elevii au ascultat melodia despre dl. Goe, realizată cu instrumentul digital Suno.com: suno.com/s/6WfeplDIfHY0uPPm
Pălăriei albe i-a revenit anexa 1, elevii având de oferit o perspectivă obiectivă a informațiilor din textul literar: precizarea autorului, identificarea personajului și a atitudinii acestuia în așteptarea trenului, corectitudinea scrierii cuvintelor, imaginea clară a succesiunii întâmplărilor.
Pălăriei albastre i-a revenit sarcina să lucreze anexa 2, ce are în vedere cunoașterea momentelor subiectului, reconstituind etapele acțiunii.
Pălăria neagră a avut de rezolvat anexa 3, să identifice valorile de adevăr din itemii obiectivi propuși.
Pălăria verde a selectat coordonatele spațio-temporale din text, din anexa 4.
Pălăria galbenă a construit șirul întâmplărilor pe un fundament logic, coerent, focusându-se pe cele trei elemente: punctul de plecare, locul de desfășurare a acțiunii, punctul de sosire, din anexa 5. Apoi au avut de construit un puzzle făcut cu aplicația Puzzle Snap: puzzlesnap.com/share/115ee83523d2a8e
Pălăria roșie a oferit o perspectivă emoțională a evenimentelor, exprimându-și părerea în legătură cu numele anonim al orașului din care provine Goe, conform anexei 6.
ANEXA 1. Pălăria albă
Cerința este să bifeze varianta corectă.
- Autorul operei „D-l Goe” este: a. I. Creangă; b. C. Chiriță; c. I.L. Caragiale.
- Personajul principal al operei este: a. Mamițica; b. Conductorul; c. Goe; d. Naratorul.
- Când așteaptă trenul, Goe este: a. liniștit, stă pe bancă; b. țipă și e nerăbdător; c. dă din picioare și-și aruncă pălăria.
- Cuvântul pe care Goe îl pronunță greșit când le jignește pe dame este: ____________
- Completați propoziția (Goe se adresează unui străin): „– Ce treabă ai tu, ______________?”
- Pune în fața propoziției un număr pentru a arăta ordinea întâmplărilor:
Se închide în toaletă. __
Trage semnalul de alarmă. __
Scoate capul pe fereastră. __
Se lovește cu nasul de mânerul ușii. __
Pierde pălăria și biletul. __
ANEXA 2. Pălăria albastră
Cerința este să rezolve următoarele sarcini de lucru cu privire la acțiunea desfășurată în textul „D-l Goe…” de I.L. Caragiale. Puteți urmări linkul afișat: https://learningapps.org/watch?v=p44ajime526
Ordonați ideile următoare pentru a reconstitui firul evenimentelor:
- Goe își pierde pălăria în care avea biletul, iar atunci când sosește conductorul, doamnele sunt nevoite să mai plătească un bilet în plus.
- „Supravegheat” de bunica, Goe trage semnalul de alarmă.
- Familia se urcă în tren și Goe rămâne pe coridorul vagonului ca bărbații.
- După ce este certat de mamița și recompensat cu ciocolată, Goe iese pe coridor și se blochează în compartimentul pentru o singură persoană.
- În final, Goe, împreună cu cele trei dame, ajunge la București și acolo pornesc la „bulivar”.
- Mamița, mam’mare, tanti Mița și Goe așteaptă pe peronul gării din orașul X trenul accelerat cu care să ajungă la București.
ANEXA 3. Pălăria neagră
Cerința este să încercuiască varianta potrivită pentru a completa enunțurile de mai jos referitoare la textul studiat.
- Se prezintă: a. un episod din viața personajelor; b. întreaga viață a unui personaj.
- Evenimentele sunt relatate: a. în ritm alert; b. monoton.
- Acțiunea este: a. simplă; b. complexă.
- Comportamentul lui Goe este de urmat? a. da; b. nu.
ANEXA 4. Pălăria verde
Cerința este să transcrie, din textul „D-l Goe…”, cuvintele care indică spațiul desfășurării acțiunii. Grupați reperele de spațiu în funcție de cele două criterii:
Spațiul | Timpul
ANEXA 5. Pălăria galbenă
Cerința este să noteze în tabel denumirea locurilor în care se desfășoară întâmplările propriu-zise.
Punctul de plecare | Locul de desfășurare a acțiunii | Punctul de sosire
ANEXA 6. Pălăria roșie
Cerința: De ce credeți că naratorul a ales să nu precizeze numele orașului din care pleacă Goe? Bifați una dintre variantele de mai jos sau scrieți propria variantă.
- Nu știa numele orașului.
- A vrut să sugereze că în orice oraș ar putea exista un copil precum Goe și o familie ca a lui.
- A considerat că numele nu e important, fiind un oraș mic de provincie.
- A dorit să sublinieze că nu e important de unde vine sau unde trăiește un copil, ci contează faptele pe care le face.
……………………………………………………………….
Totodată, realizați acest puzzle, ordonând toate piesele: puzzlesnap.com/share/115ee83523d2a8e
Folosirea acestei metode a facilitat stimularea elevilor, făcându-i să-și consolideze informațiile referitoare la textul literar suport. Această metodă creează un mediu prietenos și colaborativ pentru elevi, oferindu-le ocazia de a învăța prin joc, reflecție și interacțiuni semnificative.
Concluzii
Experiența didactică prezentată demonstrează că integrarea resurselor educaționale deschise în activitatea la clasă nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc eficient de a plasa elevul în centrul procesului de învățare. Prin combinarea metodei „Pălăriile gânditoare” cu instrumente digitale variate, lecția de evaluare a textului „D-l Goe” a depășit cadrul tradițional al verificării cunoștințelor, devenind un spațiu al explorării, reflecției și exprimării autentice. Fiecare elev a avut posibilitatea să contribuie în mod semnificativ, dintr-o perspectivă distinctă, la construirea colectivă a înțelegerii textului literar.
La nivel mai larg, acest tip de demers didactic susține dezvoltarea competențelor transversale esențiale — comunicare, colaborare, gândire critică și utilizare responsabilă a tehnologiei — competențe cu valoare formativă durabilă, dincolo de conținuturile disciplinei. Articolul poate constitui un punct de plecare util pentru cadrele didactice interesate să adapteze și să extindă astfel de resurse în propriile contexte educaționale, contribuind la o cultură a inovării pedagogice la nivelul școlii.
Bibliografie
- I.L. Caragiale, Momente și schițe, Editura Ion Creangă, București, 1996.
- Limba și literatura română pentru clasa a VI-a, Editura Intuitext, București, 2025.
- Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, Ministerul Educației Naționale.
- puzzlesnap.com/share/115ee83523d2a8e
- https://suno.com/s/6WfeplDIfHY0uPPm
- learningapps.org/watch?v=puih6h5x226
- learningapps.org/watch?v=p44ajime526
- www.canva.com/design/DAG__Yk4C6Q/EXwKejO0A_hZhzdQeyDWRA/view