Din inițiativa profesorului Gabriel Stan, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a propus Ministerului Educației și Cercetării spre aprobare, în premieră, un inedit ghid metodologic destinat elevilor de liceu, profesorilor de istorie și nu numai. Acesta a fost agreat de comisia de specialitate din cadrul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare și aprobat prin OM Nr. 6836/04.12.2025.
Construcția complexă pe care o propun coordonatorii prof. Gabriel Stan, membru al Comitetului pentru programe educaţionale şi parteneriate cu instituţii academice al INSHR-EW, Marius Cazan, doctor în istorie, cercetător științific, INSHR-EW, prof. dr. Doru Dumitrescu, prof. Paula Iordan, prof. Gabriel Stan, prof. dr. Amalia Diaconu, în calitate de autori și prof. Aurelia Bocancea și prof. Lucia-Cerasela Roșu, în calitate de autori – conținut digital, a fost determinată de faptul că el este structurat, în egală măsură, ca o resursă pentru elevi, oferind acestora conținuturi și activități care incită la abordare critică, la interactivitate și la descoperirea de surse autentice și valorase de informare în domeniul istoriei holocaustului, dar în egală măsură include și un valoros și actual inventar metodologic pus la dispoziția cadrelor didactice, pentru facilitarea unui parcurs educațional eficient și atractiv, în contextul predării-învățării-evaluării în sistem tradițional și modern.
Educația despre holocaust ca interogație despre umanitate metode, resurse și aplicații
Ghidul, care deocamdată poate fi consultat pe www.inshr-ew.ro/, acoperă pe parcursul celor 143 de pagini etapele esențiale ale procesului instructiv–educativ, de la proiectarea curriculară la evaluare, deschizând posibile căi de răspuns pentru cadrele didactice, corelate nevoii acestora de repere pedagogice și științifice validate, de instrumente clare dar și de însoțire metodologică într-o practică educațională reflexivă, eficientă și în același timp atractivă pentru elevi.
Lucrarea este structurată în patru capitole cu abordare teoretică și aplicativă, urmate de un ofertant set de fișe de lucru, ca posibile modele și repere didactice.
Profesorii interesați de optimizarea propriilor practici educaționale vor descoperi, în acest ghid, o mini-bibliotecă de resurse în format tradițional și digital, cu modele de proiectare a conținuturilor, cu activități atractive de învățare, cu fișe interactive de lucru pentru elevi.
În același timp, pe măsură ce îl parcurg, se vor simți atrași într-un spațiu reflexiv, de autointerogare cu privire la responsabilitatea proprie de a forma elevi capabili să înțeleagă trecutul și să se raporteze critic și empatic la prezent.
Capitolul 1, dedicat proiectării unității de învățare, trasează cu rigoare metodologică reperele necesare și condițiile de respectat pentru o organizare coerentă și intercorelată a competențelor, conținuturilor, activităților de învățare propuse elevilor, a resurselor materiale și tehnologice și a strategiilor de evaluare puse în act. Pașii parcurși în realizarea schiței unității de învățare, condițiile de respectat și elementele cheie sunt explicitate și însoțite de exemple în format digital.
Capitolul al doilea detaliază și exemplifică modul în care pot fi valorificate strategiile tradiționale și completate cu cele moderne, cu accent special pe integrarea tehnologiei digitale, iar profesorii sunt sprijiniți în selectarea metodelor de predare-învățare interactive, centrate pe elev, care încurajează gândirea critică, creativitatea și colaborarea, inclusiv în spațiul digital.
În continuare, auxiliarul didactic include în structura sa un capitol dedicat evaluării în procesul educațional, abordată ca extensiune a învățării, profund corelată cu predarea.
Astfel, profesorii pot găsi, în acest capitol, repere teoretice și metodologice cu privire la: cum pot să practice o evaluare care să susțină învățarea elevilor, care sunt funcțiile evaluării și beneficiile pe care le aduce pentru optimizarea predării și învățării, cum alegem cele mai adecvate metode de evaluare.
Sunt oferite, de asemenea, exemple de instrumente pentru evaluarea procesului și a rezultatelor învățării, este explicat modul în care putem construi contexte formative de autoevaluare și interevaluare, sunt clarificate strategii concrete de adaptare a învățării-predării-evaluării în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale.
Ultimul capitol așază într-un context explicativ mai larg modul în care se realizează proiectarea didactică, principiile fundamentale de respectat în planificarea activităților de predare-învățare-evaluare și algoritmul proiectării unei lecții în format clasic și digital.
Sunt clarificate, modul de structurare și etapele parcurse în cadrul tipurilor diferite de fiind oferite exemple de lecții în format digital.
Partea a doua a ghidului vine să completeze reperele conceptuale argumentate în prima parte și susținute prin resurse și instrumente practice, cu un set foarte ofertant de 36 de Fișe de lucru elaborate pe domenii de conținut și teme multiple, ca instrumentar metodologic la îndemâna profesorilor care doresc să-și consolideze și optimizeze practica de predare-învățare-evaluare, la disciplina Istoria evreilor. Holocaustul.
Prin fundamentarea teoretică și prin forța exemplificărilor, ghidul își depășește statutul de simplu suport metodologic și devine un partener de dialog pentru profesori, sprijinindu-i cu concepte pedagogice validate și în egală măsură cu instrumente valorificabile în demersurile didactice inovatoare, la clasă.
Ghidul metodologic completează într-o manieră eficientă și practică manualul pentru clasele a XI-a/a XII-a, „Istoria Evreilor. Holocaustul”, proiectat la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” de o echipă coordonată de dr. Alexandru Florian – director general și de: dr. Daniel Boboc, dr. Nicolae Drăgușin, dr. Petre Matei, prof. dr. Florin Petrescu, prof. Gabriel Stan și de dr. Măriuca Stanciu.