Prejudecăți și adevăruri despre copiii cu TSA. Exemple de bune practici pentru cadrele didactice

Exista multe prejudecăți despre tulburarea de spectru autist. În ceea ce urmează, vom discuta despre aceste prejudecăți și vom încerca să le destructurăm;  în același timp vom oferi câteva strategii simple care pot avea un impact major în calitatea vieții acestor indivizi în orice moment al vieții lor. Aceste 5 strategii includ ariile lor de interes, anticiparea a ceea ce urmează a se întâmpla, utilizarea materialelor vizuale, oferirea de timp, utilizarea limbajului simplu și clar.

Persoanele cu autism experimentează diferit modul în care comunică și socializează cu ceilalți. Cei mai mulți nu sunt buni la abilități sociale, de aceea deseori sunt considerați a fi nesociali. Acest lucru se întâmplă deoarece conceptele sociale sunt dificile. Comunicarea socială înseamnă că împărtășești formații cu altcineva, folosind limbajul sau imagini, gesturi, expresii faciale, ca oferi si primești informații de la alții. Există o gamă largă de abilități la indivizii cu TSA, unii dintre aceștia  folosesc limbajul vorbit, imaginile sau instrumente de comunicare moderne ( tableta sau laptop). Unii pot repeta vorbe sau fraze (ecolalie), iar alții pot stăpâni un vocabular dezvoltat.

O dificultate comuna pentru persoanele cu autism este cum înțeleg să folosească limbajul.

Prejudecata. Autiștii nu vor să comunice.
Adevăr. Autiștii vor să comunice. Oricine are ceva de spus.

Sunt câteva lucruri simple care pot favoriza comunicarea sociala cu ei. Folosește cuvinte care se potrivesc nivelului de înțelegere al individului. Când este posibil, folosește imagini sau cuvinte scrise pentru a comunica mesajul și oferă timp pentru a răspunde.

Prejudecata. Indivizii cu TSA nu vor să fie sociali.
Adevăr. Ei vor să fie implicați în activități sociale atunci când știu la ce să se aștepte, înțeleg rolul lor si al și celorlalți.

Regulile interacțiunii sociale sunt complexe, complicate pentru indivizii cu autism. Este dificil să înțelegi, să aplici aceste reguli sau cum sa interpretezi aceste reguli. Într-o interacțiune socială trebuie să decodifici limbajul corpului, să ai contact vizual, să menții o distanță fizică adecvată, ascultarea sa fie activă în timp ce anticipezi răspunsul, sa decodifici complexitatea limbajului, precum cea a figurilor de stil sau a exprimării colocviale. Barierele sociale pe care  autistul le experimentează pot avea un impact major asupra modului în care îi înțeleg pe ceilalți, le răspund, înțeleg situațiile, simt sau reacționează atunci când comunică cu ceilalți. Experiențele sociale pot fi pozitive atunci când sunt pregătiți pentru ceea ce urmează a se întâmpla, când se furnizează timp să asculte și să răspundă, când vorbești simplu și clar.

Câteodată interacțiunea cu ei poate să pară neadecvată sau nepoliticoasa.

Prejudecata. Indivizii cu TSA sunt nepoliticoși și centrați pe nevoile lor.
Adevăr.  Ei nu încearcă să fie nepoliticoși. Informația socială, așa cum alții o percep și o gândesc, nu este înțeleasă în mod automat și de către ei.

Atunci când nu înțelegi ce presupune comunicarea socială devii anxios. Ei au dificultăți a înțelege cum să comunici mai bine cu ceilalți. Strategii care ajută presupun pregătirea individului din timp pentru situațiile sociale, utilizarea imaginilor, pentru a înțelege ce așteptări avem, vocabularul simplu și clar, angajarea în activități preferate și folosirea de materiale care sunt interesante individului.

Arii de interes restrânse și particulare

Prejudecata. Indivizii cu TSA au interese neobișnuite, care pot devini obsesii.
Adevăr. Acestea sunt foarte importante pentru ei si pot fi folosite pentru a dezvolta relații și pentru a-i motiva.

Interesul pentru acest ceva special devine un catalizator, un susținător al motivării de a învăța. Deși există tendința de a le limita sau a le îndepărta,  adevărul este că acestea pot fi folosite în scopul de a ajuta în a surmonta cerințe dificile. Interesele speciale pot fi comune cu cele ale persoanelor tipice, precum personajele unui film, sau pot fi unele interese mai puțin comune. Interesele speciale furnizează predictibilitate și confort pentru ca individul știe multe despre ele. Strategiile de ajutor pot fi conectate acestor interese, folosindu-le pentru a dezvolta o relație cu ei și a construi baza formării unor abilitați ulterioare.

Cei mai mulți dintre noi avem o rutina care ne conferă confort. Pentru mulți indivizi cu autism această rutină este foarte importantă în organizarea vieții lor. Când ceva neprevazut apare, pot fi copleșiți.  Adaptarea presupune un timp mai îndelungat, de aceea înțelegerea a ceea ce urmează a se întâmpla, rutina și predictibilitatea sunt importante pentru a avea succes. Este important să respecți această nevoie a lor de predictibilitate, rutina și programul ajută indivizii să fie mai independenți, să se simtă mai confortabil și să participe cu o rată mai mare de succes la activitățile cotidiene. Strategiile de susținere presupun respectarea rutinei si, dacă se impune o schimbare, aceasta trebuie pregătită în prealabil, prin prezentarea ei. Utilizarea imaginilor ajută  înțelegerea și predictibilitatea, precum si limbajul simplu și clar, adaptat nivelului de înțelegere al individului.

Rutina sau comportamentul repetitiv, ce poate include cuvinte sau acțiuni care par a nu avea niciun scop, sunt importante pentru persoanele cu TSA. Înțelegerea acestor comportamente aparent fără niciun scop, este importanta.

Prejudecata. Indivizii cu TSA repetă lucruri fără niciun motiv sau fără scop.
Adevăr. Comportamentul repetitiv servește unui scop.

Este un lucru comun pentru persoanele autiste în a arata interese fata de ceva special, un lucru, o noțiune, o persoana. Acestea pot părea neobișnuite sau obsesive celorlalți.  Totuși, ele joaca un rol important în viețile lor.  Persoanele cu TSA pot ști multe lucruri despre un anumit subiect și să aibă dificultăți în participarea în activități sau conversații care nu sunt conectate intereselor lor speciale.

Senzorial, cu toții experimentăm lumea prin simțuri: vedem, auzim, simțim, mirosim, atingem lucrurile. Toate acestea ne oferă indicii despre mediu și cum să reacționăm. De cele mai multe ori, creierul funcționează dincolo de inputul senzorial, spunându-ne ce ne place și ce nu ne place, ce e important și cum să reacționăm. Dar dacă nu este cazul pentru indivizii cu TSA? Dacă toate aceste informații senzoriale din mediu vin deodată și nu suntem capabili să le sortam cu ușurință? Dar dacă suntem așa afectați de anumite mirosuri sau sunete, încât suntem tot timpul în alertă?

Prejudecata. Persoanele cu TSA nu se comporta situațional normal.
Adevar. Multe persoane cu autism experimentează aceste provocări senzoriale făcând ca experiențele lor de zi cu zi să fie dificile. Noi cu toții percepem mediul diferit, dar pentru indivizii cu autism, experiențele senzoriale sunt percepute exacerbat. Unii nu reacționează la toate lucrurile din mediul înconjurător ignorându-le total, pe alții acestea îi suprasolicită. Persoanele din spectru experimentează lumina, sunetele, mirosurile, gustul, mișcarea și atingerea în mod diferit. Intervenția adaptativă este cheia asigurării pregătirii interacțiunii – simple strategii, cum ar fi utilizarea de căști, de lămpi în locul luminilor fluorescente, oferirea de pauze, obiecte anti stres sau alte mijloace senzoriale, precum activități care consuma energia, sunt doar câteva modalități care se adresează nevoilor senzoriale.

Foarte important este să adaptăm aceste strategii preferințelor și dificultăților senzoriale pentru fiecare individ în parte. Interesați-vă de ce preferințe culinare au, ce mirosuri sau sunete sau alt fel de experiențe senzoriale le sunt pe plac. Cunoscând toate aceste informații, putem face experiența senzorială mai puțin dificilă. Folosiți imagini vizuale pentru a pregăti un contact senzorial dificil.

Prejudecata. Persoanele cu TSA nu dețin multe informații cognitive.
Adevăr. Indivizii din spectru dețin o gamă de abilități cognitive și de învățare. Dacă un individ nu răspunde imediat sau comunică diferit, asta nu înseamnă că ei nu sunt capabili. Sunt câteva zone în care cogniția are anumite sensibilități, ce pot avea un impact negativ asupra indivizilor. Acestea sunt atenția deficitara,  planificarea și organizarea informației, rezolvarea de probleme.

Reglarea emoțională este abilitatea de a înțelege cum te simți și de a fi capabil să decodifici mediul înconjurător. Este abilitatea de a îți înțelege emoțiile și de a fi capabil să le potrivești situației contextuale în care te afli. Când cineva care suferă de autism si traversează o criză, este greu să înțelegi cum să reacționezi. Dacă ești părinte, instinctul îți va spune să încerci să preiei controlul, dacă ești un privitor, primul lucru pe care îl crezi este că acel copil încearcă să manipuleze situația și că acel părinte ar trebui să își manifestă autoritatea. Pentru a înțelege ce se întâmplă în mod real, trebuie să aprofundăm puțin lucrurile.

Prejudecata. Indivizii cu autism aleg să facă crize sau încearcă să evite situațiile mai degrabă, decât să le rezolve.
Adevăr. Dificultățile în reglajul emoțional apar în comunicarea socială, în modele de comportament, senzorial sau în diferența cognitivă care sunt percepute de ei. De aici dificultatea în reglajul emoțional.  Mulți cred că ei nu acorda atenție sau că nu încearcă să înțeleagă, dar dificultatea este aceea că ei nu au dezvoltate acele circuite cerebrale care sa ii facă capabili să înțeleagă într-adevăr emoțiile pe care le trăiesc.

Dificultățile în reglarea emoțională pot însemna că ei sunt ușor aduși în situația de a fi in pragul unei crize. Ei au o toleranță scăzută la frustrare sau au reacții care nu se potrivesc contextului. Este important să recunoști aceste manifestări, dar în aceeași măsură să știi cum să reacționezi la ele. Intervenția reglatoare poate fi făcută în momentele premergătoare crizei, atunci când este semnalata – prin agitație, refuz de a comunica etc. Dacă acest moment a fost pierdut, atunci criza trebuie sa fie lăsată sa se manifeste, în condiții de siguranța pentru individ.

Persoanele cu TSA spun câteodată lucruri nepotrivite. Nu trebuie să o iei personal. Se impune să faci un pas în spate și să cauți cauza pentru acele comportamente. Este crucial să iei un moment de gândire, să înțelegi complexitatea situației și să percepi ceea ce încearcă să comunice, ceea ce dorește și apoi să găsești o soluție.

Acest lucru poate fi câteodată dificil, dar este imperios a se întâmpla. Emoțiile sunt foarte abstracte, iar modul în care ei la experimentează este diferit față de ceilalți. Ei nu asociază simptomele interne cu experiența emoțională, ceea ce le creează o dificultate în a înțelege ce se întâmplă cu ei și dacă ei în mod real nu conștientizează ce simt, atunci le este dificil să controleze aceste emoții.

5 strategii simple

Vom trece în revistă câteva strategii la îndemâna oricui, care pot veni în ajutorul persoanelor aflate în spectru, ce pot fi implementate în orice moment și oriunde. Acestea includ arii de interes, pregătire a ceea ce urmează să se întâmple, utilizarea imaginilor vizuale, furnizarea de timp, limbajul simplu și clar.

Utilizarea intereselor
Interesele sau preferințele sunt foarte importante pentru persoanele cu autism. Utilizează unele dintre acestea să construiește o relație, o punte de legătura sau să continui comunicarea și realizarea unui pas înainte! Aceste arii de interes trebuie percepute ca oportunități de învățare și ca resursa de motivare pentru învățarea ulterioara.

Pregătirea a ceea ce urmează
Cu toții preferăm anticiparea. Utilizam calendare sau planificatoare pentru a ne reaminti ceea ce urmează să facem. Persoanelor cu autism le va fi benefică furnizarea de informații despre ceea ce urmează a se întâmpla, chiar și despre activitățile familiare. Spre exemplu faptul că știu dinainte ce urmează a mânca la cină sau pregătirea hainelor pentru a doua zi. Dacă se așteaptă modificări în toată această rutină, chiar și minore, nu așteptați până în ultimul moment pentru a le prezenta. Pregătiți totul dinainte, oferind copilului informații despre ceea ce va fi schimbat în rutina obișnuită.

Utilizarea materialelor vizuale
Utilizarea materialelor vizuale este cruciala. Ei sunt foarte buni în învățarea vizuală. Acestea pot fi orice, cuvinte scrise, imagini, figuri și chiar obiecte desenate. Prezentarea unor conținuturi abstracte (emoțiile) se realizează prin imagini vizuale.

Oferirea de timp pentru gândire
Oferirea timpului de gândire poate avea multe înțelesuri. În primul rând persoanele cu autism au nevoie mai mult timp pentru decodificarea mesajului și pentru a formula un răspuns la o cerință. Un alt mod de a furniza timp este când un individ are dificultăți în reglarea emoțională, asigurând timp de adaptare la contextul situațional. Nu uitați ca ei au nevoie de mai mult timp pentru a se adapta la complexitatea situațiilor sociale în care trăiesc. Asigurați-va întotdeauna ca oferiți timp îndeajuns pentru a înțelege ce se întâmplă, ce se așteaptă de la ei! Nu în ultimul rând, este necesar să se introducă mici pauze periodice.

Utilizarea un vocabular simplu și clar
A vorbi simplu și clar înseamnă să comunici cu acel individ într-un fel în care el poate înțelege. Pentru unii poate însemna simplificarea limbajului, pentru alții poate însemna furnizarea unui singur cuvânt sau unei simple construcții, iar pentru alții utilizarea unor aparate moderne de comunicare ( tablete sau laptopuri).Comunicarea simplă și clară poate sa includă imagini sau informații scrise.

Trecând peste toate acestea prejudecăți si aplicând câteva strategii simple care pot veni în ajutorul persoanelor cu TSA, finalizăm spunând că toate acestea reprezintă provocări pe care ei le întâmpină în viața curentă și că pot fi surmontate, prin bunăvoință, experiență și îndemânare.

Bibliografie
Aspy, R., & Grossman, B. G. (2011). The Ziggurat model: A framework for designing comprehensive interventions for individuals with high-functioning autism and Asperger Syndrome. AAPC Publishing.
Case-Smith, J., Weaver, L. L., & Fristad, M. A. (2014). A systematic review of sensory processing interventions for children with autism spectrum disorders. Autism, 19, 133-148.
Downey, R., & Rapport, M. J. K. (2012). Motor activity in children with autism: a review of current literature. Pediatric Physical Therapy, 24(1), 2-20.

Accesări: 106

Articole asemănătoare