Literația reprezintă fundamentul oricărei învățări școlare, iar dificultățile persistente în citire și scriere constituie unul dintre principalii factori de risc pentru eșecul școlar și excluderea educațională. Prezentul articol descrie un plan de intervenție remedială în domeniul literației, implementat în perioada 2022–2024 în colaborare cu organizația Teach for Romania, la nivelul Școlii Gimnaziale Grajduri. Programul a vizat doi elevi de clasa a V-a cu dificultăți semnificative de fluență, comprehensiune și exprimare scrisă, identificați prin instrumente standardizate de evaluare a literației emergente. Intervenția a combinat strategii de lectură asistată, scriere creativă și activități metacognitive structurate în 16 sesiuni săptămânale, urmărind atât recuperarea decalajelor, cât și construirea motivației intrinseci pentru lectură. Articolul prezintă obiectivele, metodologia, resursele utilizate și o fișă de activitate reprezentativă, oferind un model replicabil de practică didactică remedială bazată pe dovezi.
(Program realizat în perioada 2022-2024, în colaborare cu Teach for Romania)
Cadru didactic: Dragoș Andreea
Școala: Școala Gimnazială Grajduri
Elevi incluși în program:
• S. Mihaela – clasa a V-a, an școlar 2022–2023
• B. Mihaela – clasa a V-a, an școlar 2022–2023
I. Justificarea intervenției
Elevii selectați pentru programul de remediere prezintă dificultăți semnificative în literație, confirmate prin evaluarea inițială cu instrumente dezvoltate de Teach for Romania (evaluarea literației emergente și inventarul informal de citire).
• S. Mihaela și B. Mihaela: recunosc literele și semnele de punctuație, însă citesc lent, ghicesc cuvintele și nu înțeleg semnificația textului.
II. Obiective generale și specifice
Arii de intervenție principale:
• Fluență
• Comprehensiune
• Vocabular
• Scriere (în cazul Mihaelei B.)
• Conștientizare fonologică (în faza incipientă, la S. Mihaela)
Obiective specifice:
O1: Să citească fluent și corect propoziții și texte scurte
O2: Să înțeleagă semnificația textului citit și să răspundă la întrebări de comprehensiune
O3: Să recunoască și să utilizeze corect vocabularul întâlnit
O4: Să redacteze texte scurte (jurnal, compuneri simple, final alternativ)
O5: Să identifice structura textului narativ (personaje, acțiune, loc, timp)
III. Perioada de implementare și durată
• S. & B.: Octombrie 2022 – Mai 2023 | Total: 16 sesiuni (50 minute/săptămână)
IV. Activități și metode de lucru
1 Citirea împreună + alegerea cărții.Elevii aleg un text potrivit intereselor lor; se citește împreună, cu sprijin, pentru înțelegere și pronunție corectă.
2 Redactarea unui alt final. Pornind de la textul citit, elevii creează un final alternativ, încurajând creativitatea și înțelegerea profundă a firului narativ.
3 Jurnal de lectură. Se discută conținutul cărții; elevii redactează o pagină cu impresii sau gânduri personale.
4 Dixit – povestire orală. Se folosește jocul Dixit pentru a încuraja descrierea imaginilor, exprimarea ideilor și crearea de povești.
5 Exprimarea opiniilor. Se citește un text scurt, apoi elevii răspund: „Ce mi-a plăcut?”, „Ce aș fi schimbat?”, dezvoltând gândirea critică.
6 Ce văd? Ce aud? Ce simt? Activitate senzorială post-lectură: descrierea unei scene prin cele 3 dimensiuni – dezvoltă vocabularul și implicarea afectivă.
7 „Sunt personaj!” Elevii se pun în pielea unui personaj și scriu un scurt paragraf din perspectiva acestuia.
8 Harta spațiului imaginar – Reprezentare vizuală a locurilor descrise în carte. Se folosește desenul pentru a înțelege mai bine spațiul narativ.
9 Axa evenimentelor Elevii notează pe o axă temporală principalele întâmplări dintr-un text, dezvoltând înțelegerea cronologică.
10 Harta textului. Se lucrează pe structura: Cine? Ce? Unde? Când? De ce? Cum? – pentru înțelegerea globală a unui text.
11–14 Consolidare + evaluare progres. Reluarea activităților preferate, continuarea jurnalului, lecturi noi și evaluare finală informală pentru măsurarea progresului.
V. Resurse didactice
• Colț de lectură cu titluri variate și adaptate nivelului de înțelegere
• Jurnalul elevului
• Fișe de lucru pentru comprehensiune și exprimare
• Jocuri didactice (Dixit, puzzle narativ, storytelling)
• Culori, planșe, foi A4 pentru activități vizuale
VI. Evaluarea progresului
Instrumente folosite:
• Evaluarea inițială/finală: cu instrumentul Teach for Romania pentru literație emergentă
• Inventarul informal de citire – pentru nivelul de fluență, acuratețe și înțelegere
• Fișe de activitate – pentru înregistrarea progresului la citire/scriere
• Observații directe și autoevaluare prin jurnal
Criterii de reușită:
• Creșterea fluenței și a acurateței citirii
• Capacitatea de a exprima idei coerente în scris
• Implicare crescută în activități
• Creșterea nivelului de înțelegere a unui text
VII. Observații speciale
• Mihaela S. și Mihaela B. au demonstrat interes crescut în timpul sesiunilor și au avut progrese vizibile în comprehensiune și exprimare scrisă.
VIII. Fișă de activitate pentru activitatea „Sunt personaj!”, destinată dezvoltării comprehensiunii, empatiei și exprimării scrise în cadrul intervenției remediale în literație.
Fișă de activitate – Sunt personaj!
Nume elev: _________________________
Data: _________________________
Cartea/textul: _________________________
Personaj ales: _________________________
Cerință
Imagină-ți că ești personajul principal din cartea/textul citit. Scrie un text (6–10 rânduri) în care:
• Spui ce simți într-un moment important din poveste
• Spui ce gândești și de ce faci anumite alegeri
• Închei cu o decizie sau o dorință a personajului
1. Ce s-a întâmplat în poveste în acel moment?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
2. Ce gândesc eu, personajul, în acest moment?
„________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________”
3. Ce simt? De ce?
• Emoția mea principală: _______________________________________
• De ce simt asta: _______________________________________________
4. Ce aș vrea să se întâmple în continuare?
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
5. Scrie un scurt text (ca un mic jurnal personal) din perspectiva personajului:
„Mă numesc __________________ și astăzi mi s-a întâmplat ceva neașteptat. _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Îmi doresc să __________________________________________________
Poate data viitoare voi __________________________________________”
Reflecție:
Ce am învățat despre personajul ales?
______________________________________________________________________________
Ce am învățat despre mine scriind această fișă?
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Concluzii
Rezultatele acestui program de intervenție confirmă că abordările personalizate, centrate pe interesele și ritmul propriu al elevului, pot genera progrese semnificative chiar și în cazuri de dificultăți marcante de literație. Prin combinarea lecturii ghidate cu activități de scriere reflexivă și cu instrumente creative precum jocul narativ sau perspectiva personajului, intervenția a depășit obiectivele strict tehnice ale decodificării și a contribuit la dezvoltarea gândirii critice, a empatiei și a motivației pentru lectură. Aceasta subliniază importanța unui demers remedial integrat, care tratează literația nu ca o competență izolată, ci ca un vector al dezvoltării globale a elevului.
La nivel instituțional și sistemic, experiența descrisă pledează pentru integrarea sistematică a evaluării diagnostice și a planurilor individualizate de intervenție în practica școlilor din medii vulnerabile, cu atât mai mult acolo unde resursele sunt limitate. Parteneriatul cu organizații specializate precum Teach for Romania demonstrează valoarea complementarității dintre sistemul de educație formal și actorii din societatea civilă în reducerea decalajelor de literație. Modelul prezentat poate constitui un punct de plecare pentru cadrele didactice care doresc să dezvolte practici remediale structurate, bazate pe instrumente de evaluare validat și pe o pedagogie sensibilă la nevoile individuale ale elevilor.