Design Thinking este o metodă iterativă, centrată pe utilizator, pentru rezolvarea creativă a problemelor. Se bazează pe cinci etape principale: empatizare, definire, ideație, prototipare și testare. Pune accent pe înțelegerea nevoilor reale, generarea multor idei, construirea de soluții palpabile și validarea lor cu utilizatori reali.
Dimensiunea socio-culturală a comunicării: De la teoria lui Vygotsky la contextul educațional contemporan
Comunicarea umană se dezvoltă în mod fundamental prin intermediul interacțiunilor sociale și este profund modelată de contextul cultural. Pornind de la teoria socio-culturală a lui Vygotsky, care subliniază rolul medierii sociale în formarea funcțiilor cognitive superioare, prezentul articol examinează multiple dimensiuni ale relației dintre cultură și comunicare. Analiza teoretică evidențiază modul în care factori precum statutul socioeconomic, nivelul educațional al părinților, practicile culturale de îngrijire și locația geografică influențează semnificativ dezvoltarea vocabularului și a competențelor lingvistice la copii. Articolul explorează, de asemenea, implicațiile acestor influențe socio-culturale în contextul educațional, acordând atenție particulară comunicării între profesori și părinți, precum și integrării studenților migranți. Prin sintetizarea cercetărilor din domeniu, se demonstrează că înțelegerea dimensiunii socio-culturale a comunicării este esențială pentru dezvoltarea unor practici educaționale eficiente și incluzive, care să țină cont de diversitatea culturală și de particularitățile fiecărui context social.
Dezvoltarea competențelor de literație ale elevilor din ciclul primar. Modalități de dezvoltare a vocabularului
Competențele de literație reprezintă fundamentul formării elevilor ca viitori cetățeni capabili să înțeleagă, să interpreteze și să utilizeze eficient informația scrisă. La nivelul ciclului primar, dezvoltarea vocabularului este esențială pentru construirea sensului, pentru comunicare și pentru progresul școlar. Articolul de față prezintă importanța literației în primii ani de școală și propune strategii și activități accesibile prin care cadrele didactice pot îmbogăți vocabularul elevilor.
Considérations méthodologiques sur l’enseignement du français en classe préparatoire
Le présent article a pour objectif principal de présenter quelque considérations méthodologiques sur l’enseignement du français en classe préparatoire du cycle primaire. On insiste sur les objectifs de l’ enseignement du français en classe préparatoire du cycle primaire prévus dans le Programme scolaire pour la discipline Langue moderne 1 applicable en classe préparatoire, de première et de deuxième du cycle primaire. De même, on fait quelques recommandations méthodologiques – utiles, je pense – sur l’enseignement du français en classe préparatoire. En ce sens, on relève l’importance d’enseigner le français d’un façon ludique et orale, d’organiser thématiquement les leçons de français pour les jeunes apprenants de presque six ans et d’utiliser une variété d’activités dans la classe. Finalement, on tire des conclusions et on fait quelques réflexions et suggestions sur l’enseignement du français en classe préparatoire et de deuxième du cycle primaire.
Conferința anuală eTwinning 2025, minunat prilej de a celebra ceea ce ne unește
În perioada 23-25 octombrie 2025, am avut ocazia extraordinară de a participa la Conferința anuală eTwinning 2025 „Celebrating what unites us”, care s-a desfășurat la Bruxelles, Belgia, sub coordonarea Centrul European de Coordonare eTwinning. Conferința anuală hibridă eTwinning din 2025 a celebrat și explorat educația pentru cetățenie (tema 2024-2025) și a pus accent pe tema 2025-2026, „Competențe pentru viață”. Acest eveniment a implicat profesori, școli și părți interesate din domeniul educației din întreaga Europă în discuții, ateliere și oportunități de networking axate pe modul în care educația promovează participarea democratică, valorile europene și abilitățile esențiale de viață. Organizarea acestei conferințe a fost foarte bună, începând de la ghidurile activităților, materialele suport, programul divers și interesant, formatori foarte bine pregătiți.
Gamificarea procesului de învățare și descoperirea aplicațiilor digitale
În ultimul deceniu, educația a trecut prin transformări profunde, accelerată de tehnologii digitale și de nevoia de a implica elevii în moduri tot mai creative. Unul dintre conceptele care a căpătat popularitate este gamificarea, adică integrarea mecanismelor specifice jocurilor în activitățile educaționale. Această abordare are potențialul de a crește motivația, implicarea și performanțele elevilor, transformând procesul de învățare într-o experiență atractivă, interactivă și relevantă.
Utilizarea mijloacelor digitale în grădiniță – între oportunitate și responsabilitate
În ultimele două decenii, tehnologia digitală a devenit o parte firească a realității cotidiene, influențând felul în care comunicăm, lucrăm, învățăm și ne petrecem timpul liber. Tot mai des, se pune întrebarea: în ce măsură pot fi integrate instrumentele digitale în educația timpurie, în special în grădiniță, și cât de benefic este acest lucru pentru copii? Răspunsul nu este nici simplu, nici categoric, ci necesită o analiză atentă a avantajelor, riscurilor și limitelor specifice vârstei preșcolare.
Trei dimensiuni ale managementului clasei de elevi
Managementul clasei de elevi reprezintă ansamblul de activități și comportamente ale profesorului care vizează crearea și menținerea unei atmosfere propice învățării, în care elevii sunt implicați activ în sarcinile educaționale și cooperează pentru atingerea obiectivelor comune. Acest concept complex integrează trei componente esențiale: managementul conținuturilor, managementul problemelor disciplinare și managementul relațiilor interpersonale.
Educația incluzivă – între ideal și realitate
Educația reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai unei societăți echitabile și prospere. În ultimii ani, conceptul de educație incluzivă a câștigat tot mai mult teren, fiind promovat ca un ideal al sistemului educațional modern. În teorie, educația incluzivă presupune oferirea de șanse egale tuturor copiilor, indiferent de dizabilități, diferențe culturale, etnice, economice sau de gen. În practică, însă, implementarea acestei viziuni se lovește de numeroase obstacole, atât instituționale, cât și umane. Astfel, se conturează o întrebare esențială: cât de aproape suntem de idealul educației incluzive și ce ne mai desparte de el?
Motivarea elevilor în orele de educație fizică și sport
Motivarea elevilor reprezintă un element esențial pentru desfășurarea eficientă a orelor de educație fizică și sport. Într-o societate în care activitatea fizică devine tot mai puțin prezentă în viața de zi cu zi a tinerilor, profesorii au rolul de a crea contexte atractive, dinamice și relevante, care să stimuleze interesul și participarea activă a elevilor. Această provocare pedagogică necesită o abordare multidimensională, care să țină cont atât de particularitățile individuale ale elevilor, cât și de specificul disciplinei educației fizice și sportului.