În educația timpurie, activitățile extrașcolare reprezintă o sursă inepuizabilă de învățare autentică, de experiențe vii și emoții pozitive, prin care copilul descoperă lumea în mod activ, direct și semnificativ. Aceste activități oferă contexte educative care depășesc limitele învățării formale și care transformă curiozitatea copilului într-un instrument natural de explorare și cunoaștere. Prin intermediul lor, copilul are ocazia să observe fenomene, să pună întrebări, să compare, să caute soluții și să descopere prin propriile acțiuni. În astfel de contexte, jocul, explorarea și interacțiunea cu mediul înconjurător devin veritabile instrumente de formare și dezvoltare globală. Copilul învață despre sine și despre lume, își dezvoltă autonomia, curajul, inițiativa și spiritul de echipă, trăind bucuria de a reuși și satisfacția participării active.
Integrarea tehnologiei în orele de limba franceză
Într-o lume în continuă evoluție digitală, tehnologiile informației și comunicării (T.I.C.) joacă un rol esențial în educație, facilitând accesul la resurse, îmbunătățind metodele de predare , sporind interactivitatea dintre profesori și elevi. Învățarea limbilor străine nu face excepție, iar utilizarea T.I.C. în orele de limba franceză devine din ce în ce mai relevantă pentru a sprijini atât profesorii, cât și elevii în procesul educațional.
Modalități de valorificare a inteligenței artificiale la orele de limba și literatura română la liceu
Integrarea inteligenței artificiale (AI) în procesul didactic la disciplina limba și literatura română reprezintă o strategie inovatoare în contextul digitalizării educației. În acest sens, instrumentele AI pot fi valorificate la orele de română pentru liceu în diverse scopuri și metode didactice, atât pentru personalizarea învățării și dezvoltarea competențelor de scriere și gândire critică sau creativă, cât și pentru eficientizarea procesului de evaluare. Implementarea etică și echilibrată a acestor tehnologii promite o transformare profundă a paradigmei predare-învățare-evaluare, punând totodată elevul în centrul demersului educațional.
Utilizarea metodelor comunicative în predarea limbii franceze
Abordarea comunicativă s-a născut in urma cerințelor impuse în special în predarea limbilor străine adulților. Această categorie de public se caracterizează în general printr-un contact prealabil cu limba străină și prin nevoi multiple de comunicare. Deși a vizat învățarea limbilor străine de către adulți, abordarea comunicativă a influențat și predarea acestora copiilor și adolescenților (în mediul școlar).
Les films – ressource pédagogique dans l’enseignement du FLE
À l’époque actuelle, diversifier les ressources pédagogiques dans l’enseignement du français en tant que langue étrangère est un aspect essentiel dont l’enseignant doit tenir compte pour maintenir l’intérêt des élèves pour cette langue et pour rendre plus vivant et authentique l’apprentissage. Les films en général et, en particulier, les spectacles musicaux, représentent des outils pédagogiques qui offrent non seulement une immersion linguistique naturelle, mais aussi des outils qui favorisent l’imaginaire des élèves, qui mettent en avant des valeurs de la culture française ou qui font des liens vers l’histoire.
Predarea științelor prin investigare științifică la ciclul primar
Investigarea științifică reprezintă una dintre cele mai moderne și eficiente modalități de predare a științelor la ciclul primar. Prin intermediul acesteia, elevii devin participanți activi la procesul de învățare, construindu-și propriile explicații asupra fenomenelor naturale. Articolul analizează fundamentele pedagogice ale metodei, beneficiile sale pentru elevii mici, exemple aplicative și recomandări pentru cadrele didactice. Concluziile subliniază rolul central al investigației în formarea gândirii critice și a competențelor științifice de bază.
Provocările și așteptările cadrelor didactice în lucrul cu elevii cu CES
Educația incluzivă rămâne una dintre cele mai mari provocări ale sistemului educațional românesc, mai ales în contextul creșterii numărului de elevi cu cerințe educaționale speciale (CES) integrați în învățământul de masă. În noiembrie 2025, 53 de cadre didactice au completat formularul de înscriere la webinarul „Incluziune în acțiune: Strategii de lucru cu elevii cu CES”. Răspunsurile lor oferă o imagine concretă asupra provocărilor și nevoilor reale din școli și grădinițe.
Provocări inovative în educația nonformală prin integrarea inteligenței artificiale. Studiu experimental în cadrul activităților STEM și robotică educațională
Studiul investighează integrarea inteligenței artificiale (AI) în educația nonformală, printr-un demers experimental derulat în cadrul unor activități STEM și de robotică educațională LEGO WeDo 2.0. Grupurile participante au realizat proiecte tematice legate de îmbunătățirea condițiilor de viață pe Marte, dezvoltând roboți funcționali asistați de instrumente AI. Analiza evidențiază beneficiile utilizării AI în predare, învățare și evaluare, dar și dificultățile care apar în contexte nonformale. Rezultatele oferă un cadru aplicabil pentru educatorii interesați de integrarea responsabilă a AI în activități extracurriculare.
Stratégies dans le développement de la compétence d’expression orale chez les élèves
Développer la compétence d’expression orale dans les classes de FLE a été depuis toujours un grand défi pour les enseignants. Ce fait est certainement dû à plusieurs facteurs qui ne dépendent pas toujours de l’effort de l’enseignant de FLE. Parmi ces facteurs nous pouvons identifier : la peur de s’exprimer à haute voix devant les collègues, la difficulté de prononcer certains sons spécifiques à la langue française, le manque d’un vocabulaire assez diversifié ou la faible maîtrise des connaissances grammaticales.
Le professeur comme architecte de l’apprentissage émotionnel et relationnel (Étude)
Dans l’éducation contemporaine, le professeur n’est plus seulement un transmetteur de savoirs : il devient un architecte de l’apprentissage émotionnel et relationnel, c’est-à-dire un professionnel capable de reconnaître, d’orienter et de valoriser les émotions pour favoriser le développement global de l’élève. Comme le souligne Daniel Goleman, « l’intelligence émotionnelle n’est pas l’opposé de l’intelligence, mais l’intersection des deux ».