Ca organism viu și suplu, școala modernă își exprimă în totalitatea componentelor ei superioritatea, în continua tendință de adecvare la tumultul vieții, la dinamismul și ascensiunea fără egal a întregii dezvoltări social- economice și culturale a țării noastre, la eforturile constructive ale poporului român de a cucerii noi culmi ale civilizației și progresului. În raport cu acest dinamism, spre deosebire de trecut, când principala misiune a învățământului era aceea de a transmite și de a conserva tradițiile culturale, el își asumă astăzi noi funcții și răspunderi sociale. Învățământul devine un proces de accelerare a dezvoltării multilaterale a țării noastre care își asumă o funcție crescândă de stimulare a progresului social sub toate aspectele sale: cultural științific tehnic, economic, social-politic, etic etc.
Conflict Management, Emotional Intelligence and Bullying Prevention (Curs Erasmus+)
Ca profesor, consider că trebuie să găsești mereu metodele potrivite pentru a crea elevilor un mediu sigur în care să-și desfășoare activitatea de învățare. Înainte de toate, este necesar să ne aliniem la cerințele societății moderne, încercând să găsim deprinderi și abilități practice, care să-i ajute pe elevi în această deprindere.
Articolul de față prezintă diferite jocuri de ice-breaking și activități de cunoaștere ce pot fi utilizate în cadrul mai multor ore, dar în special pentru orele de Consiliere și orientare școlară. Am luat contact cu aceste activități în cadrul cursului de formare profesională Conflict Management, Emotional Inteligence and Bullying Prevention, desfășurat în perioada 17-22 dec 2022, organizat de Europass Academy of Creativity, în cadrul programului ERASMUS +K1, în Barcelona, Spania.
Patriotismul în literatura diasporei românești
Pentru „patrioții” care, în primii ani de după 1989, considerau că „salamul cu soia” era o realitate strict autohtonă și unul dintre cele mai rele lucruri trăite în comunism, și care considerau că și-au dovedit patriotismul ingerând acest produs, sintagma ce constituie titlul prezentului articol poate fi de neacceptat, un nonsens sau o antifrază.
Aceeași reacție ar putea-o avea oricine privește cu superficialitate fenomenul, considerându-l desuet, în condițiile globalizării și al ispitirii de a deveni cetățean al Europei Occidentale, dacă nu cumva al altor continente, ceva mai ofertante profesional, social și cultural, renegându-și valorile împărtășite de neamul său, de comunitatea în care s-a format, de cei care au rămas în România nu pentru că nu s-ar fi putut integra profesional și social în altă țară, ci din dorința de a restitui culturii și civilizației în care au apărut pe lume o câtime din ce au primit, dar și din bucuria dată de sentimentul apartenenței, al comuniunii cu spiritul românesc.
Prevenirea abandonului școlar – între obligație și atitudine
Abandonul școlar și părăsirea timpurie a sistemului de educație reprezintă fenomene distincte; primul se referă la elevii care renunță să mai frecventeze școala într-un anumit nivel de învățământ, în timp ce al doilea se referă la tinerii dintr-o anumită grupă de vârstă (18-24 de ani), care au părăsit sistemul de educație înainte de a finaliza învățământul obligatoriu și care nu au urmat ulterior un program de formare profesională continuă sau calificare (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2011, Copiii care nu merg la şcoală).
Mediul emoțional – factor al comportamentului de tip bullying
În anul 1993, după aproape 40 de ani de cercetare, Prof. Dr. Dan Olweus, un profesor cercetător în psihologie din Norvegia, a definit noţiunea de bullying în mediul şcolar ca fiind „expunerea, în mod repetat în timp, la acţiuni negative din partea unuia sau mai multor elevi… O acţiune negativă este situaţia în care o persoană provoacă intenţionat, sau intenţionează să provoace, durere fizică, sau disconfort unei alte persoane, prin contact fizic, cuvinte sau în alte moduri.” (Olweus 1993).
Intégrer le numérique en cours de FLE (Stage de formation)
Un stage régional de formation – co-organisée par le Centre régional francophone pour l’Europe centrale et orientale (CREFECO) de l’Organisation internationale de la Francophonie (OIF) et le Ministère de l’Education de la Roumanie – a réuni au mois d’octobre trente enseignants, inspecteurs et formateurs roumains venant des départements du sud de la Roumanie, une formation hybride de 30h (en téléprésentiel – sur Zoom, en distanciel – sur Moodle et en présentiel – à Constanța du 3 au 5 octobre 2022) qui a visé l’acquisition de compétences nécessaires pour exploiter des ressources numériques durant les cours de français, didactiser des documents authentiques numériques et concevoir des activités d’apprentissage.
Jocul didactic – o modalitate de învățare a istoriei
Este o certitudine că prin latura lor distractivă, relaxată, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv și creativ, a gândirii și imaginației, a interesului pentru lărgirea culturii istorice, la cercetarea geografică. În lucrarea de față, ne propunem să prezentăm jocurile didactice pe care le-am utilizat la clasa a VI-a, la disciplina Geografie, pentru tema „Hidrografia Europei”. Am optat pentru utilizarea jocurilor didactice integrate în activitatea de predare-învățare-evaluare în vederea prevenirii monotoniei și plictiselii, dar mai ales din dorința de a aduce varietate și veselie – un climat care să încurajeze învățarea și apropierea de disciplină.
Robotics in STEAM education (Curs ERASMUS+)
Accelerarea adoptării tehnologiilor digitale a devenit puntea pentru accesul cetățeanului în orice domeniu. Digitalizarea învățământului este necesară, pentru că în educație nu există scurtături pentru elevi. Ei au nevoie de cadre didactice foarte bine pregătite, au nevoie de ore conform noilor principii de viață, mai ales că internetul este cea mai mare resursă de cunoaștere a umanității, iar conexiunea la acesta este ca aerul pentru nativii digitali.
Importanța literaturii pentru copii în dezvoltarea inteligenței emoționale a elevilor
Literatura pentru copii presupune acele creații care, prin mesaj, grad de accesibilitate şi nivel al realizării artistice, pot intra într-o relație afectivă cu cititorul (Casangiu, 2007). Literatura pentru copii este o formă de cunoaștere (Costea, 1997) şi succesul este garantat dacă învățătorul ştie să sensibilizeze pe micii ascultători sau cititori prin intermediul forţei expresive a limbajului artistic.
Metode și instrumente utilizate în programe de intervenție comportamentală
Articolul prezintă câteva metode și instrumente care pot fi utilizate în diverse etape ale programelor de intervenție comportamentală.
