Sunt profesor de limba engleză și sunt permanent procupată de îmbunătățirea metodelor de predare pentru a motiva elevii pentru învățare. În luna mai a acestui an școlar, am beneficiat de o mobilitate Erasmus „Inspiring Language Learning with CLIL Methodology and a School Visit”, desfășurată în Helsinki, Finlanda, în cadrul Acreditării Erasmus + în domeniul educației școlare a Școlii Gimnaziale Dărmănești, nr. referință: 2024-1-RO01-KA121-SCH 000222833. Activitățile de formare la care am participat s-au desfășurat pe parcursul a șapte zile și au promovat tehnici creative pentru învățarea limbilor străine prin joc.
Mind Maps Making Learning Visual and Engaging
A mind map is a kind of note-taking, an easy way to visually structure ideas, organize information on a single sheet of paper. It is a diagram for representing thoughts, ideas, concepts linked to and arranged around a central theme, providing a way of graphically representing information in words and pictures with associated links between ideas. It was first developed by Tony Buzan in the 1970s as a memory aid, but has since been used as a useful tool to generate and organize ideas.
EmpowerAId Academy – educația viitorului (Erasmus+)
Transformarea digitală a sistemelor educaționale europene impune o reconceptualizare fundamentală a formării profesorilor, în contextul în care inteligența artificială devine un instrument pedagogic cu potențial disruptiv. Necesitatea dezvoltării competențelor digitale ale cadrelor didactice nu mai reprezintă o opțiune, ci o cerință imperativă pentru asigurarea relevanței și eficienței procesului educațional contemporan. În acest cadru, colaborările internaționale prin programele Erasmus+ oferă un cadru instituțional solid pentru implementarea de soluții pedagogice inovatoare, care să răspundă provocărilor educației secolului XXI.
Educația incluzivă în practică: reflecții asupra unei mobilități Erasmus+
Articolul prezintă experiența formativă din cadrul cursului Erasmus+ „All Children are Special: Strategies for Behaviour Management and Optimal Learning for Children with Special Needs”, desfășurat la Malaga, Spania. Analiza urmărește activitățile zilnice, competențele dobândite și relevanța lor în raport cu teoriile și politicile recente din domeniul educației incluzive.
Strategii diferențiate și incluzive la limba și literatura română
Într-o sală de clasă diversă, predarea diferențiată devine instrumentul-cheie pentru a asigura accesul real la curriculum și pentru a valorifica potențialul fiecărui elev. Abordarea pornește de la diagnosticarea formată (profiluri de învățare, interese, ritm) și așteptări clare, apoi oferă trasee variate: sarcini cu niveluri de complexitate diferite, materiale alternative (texte simplificate, hărți conceptuale, înregistrări audio), activități colaborative și opțiuni de produs final (eseu, podcast, poster). Astfel, profesorul de limba și literatura română devine facilitator — proiecte de lectură în grupuri eterogene, ateliere de scriere cu feedback în lanț (peer review), și portofolii electronice permit autoevaluare și progres vizibil pentru elevi.
Importanța educației emoționale în școala modernă
O improvizație academică propice de a fi trecută în CV-ul cuiva, „Școala altfel” poate fi o perioadă bună de a mai aborda cu elevii interesele lor intrinseci. Acum, când deja parcă totul e altfel-timpul, fenomenul globalizării, hedonismul, inter-relațiile (mimesisul) și intra-relațiile (introspecția,anamneza), această nouă provocare a „Școlii altfel” vine cu o intensitate aparte din partea profesorilor care se văd puși în situația de a gestiona și mai multe necunocute ale învățământului românesc. Prin urmare, o nouă planificare: „valorile, imbolduri ale ființei umane” (timp, demnitate, respect, personalitate, capacitatea de a fi tu însuți). Napoleon spunea că „Timpul este o artă”. Arta fiecărui om de a-și negocia ritmul și sensul existențial. Ca să devină o valoare, Timpul trebuie, în primul rând, valorificat. Timp pentru resursele raționale și pentru capacitatea inovatoare de adaptare. Mai departe e valoare. Să fii tu cu timpul tău și cu produsul lui.
Gândirea critică
Gândirea critică este un proces mental complex care implică analiza, evaluarea și sintetizarea informațiilor pentru a lua decizii informate și a rezolva probleme în mod eficient. Această abilitate este esențială în viața de zi cu zi, în educație, în carieră și în interacțiunile sociale. Gândirea critică ne permite să ne distanțăm de prejudecăți, să evaluăm dovezi și să construim argumente solide.
Utilizarea metodelor interactive în dezvoltarea competențelor de comunicare
Interactivitatea este asimilată pedagogiei postmoderne, în opoziție cu pedagogia tradiţională care punea accentul pe transmiterea unilaterală de informaţii de la profesor către elev. Poziţia actuală a copilului în familie, școală, societate nu mai permite tratarea acestuia ca element pasiv, supus în totalitate deciziilor adulților.
Dezvoltarea creativității și a gândirii inovative la elevi la ora de limba și literatura română
Analiza literaturii din perspectiva dezvoltării creativității elevilor presupune o abordare structurată a proceselor de decodificare și interpretare a textului literar. Prin explorarea modului în care cititorul aplică coduri și subcoduri lingvistice pentru a actualiza sensurile discursive, se deschid oportunități pedagogice pentru stimularea gândirii inovative în cadrul orelor de limba română. Romanul „Ion”, de Liviu Rebreanu, oferă un exemplu relevant pentru această demersul didactic, prin complexitatea structurii sale simbolice și prin modalitățile prin care textul invită la interpretări creative, de la analiza toponimiei ficționale cu valențe mitologice până la descifrarea simbolurilor spațiale ca metafore ale destinului uman. Această perspectivă permite dezvoltarea competențelor de analiză critică și de producere a sensurilor noi, esențiale pentru formarea gândirii creative a elevilor.
Metode didactice tradiționale
Metoda didactică „este o prezență indispensabilă în activitatea de instruire. Metoda reprezintă de fapt un anumit mod de a proceda, care tinde să plaseze elevul într-o situație de învățare mai mult sau mai puțin dirijată, mergându-se până la una similară aceleia de cercetare științifică, de urmărire și descoperire a adevărului și de raportare a lui la aspectele practice ale vieții” (Cerghit, 1976, p.11).