O revistă internațională, care acceptă pentru publicare articole în domeniul educației și formării, în limbile română, engleză și franceză.
Digitalizarea accelerată a ultimului deceniu a modificat profund paradigmele educaționale. De la simpla utilizare a tehnologiei ca suport, am trecut la o nouă viziune în care tehnologia devine un partener activ în procesul de predare-învățare-evaluare.
Acest articol explorează beneficiile, provocările și bunele practici în integrarea tehnologiilor digitale în educație, oferind totodată recomandări strategice pentru valorificarea lor eficientă.
Într-o societate modernă caracterizată prin ritm alert și stil de viață urbanizat, alimentația copiilor a devenit o preocupare majoră pentru părinți, educatori și specialiști în sănătate publică. Accesibilitatea crescută la alimente ultraprocesate, cu conținut ridicat de zahăr, sare, grăsimi nesănătoase și aditivi chimici, influențează profund comportamentele alimentare ale celor mici. Deși efectele vizibile — cum ar fi obezitatea infantilă sau afecțiunile metabolice — sunt ușor de recunoscut, există un aspect mult mai subtil și periculos: impactul alimentației nesănătoase asupra dezvoltării cognitive a copiilor.
În contextul digitalizării accelerate a educației și al necesității pregătirii elevilor pentru provocările societății contemporane, proiectele educaționale internaționale reprezintă un instrument esențial pentru dezvoltarea competențelor digitale și a colaborării interculturale. Implementarea tehnologiilor emergente, în special a inteligenței artificiale, în procesul educațional necesită o abordare sistematică și colaborativă care să depășească granițele naționale și să permită schimbul de experiențe și bune practici între educatori din diferite contexte culturale. Proiectul eTwinning „Mirror Mirror Tell Me, Which Artificial Intelligence?” ilustrează această tendință, propunând o metodologie inovatoare de integrare a IAîn educație prin colaborarea efectivă între zece țări europene și mediteraneene.
Comunicarea, inclusiv competențele generale și specifice, înregistrează o evoluție în timp, de la o vârstă la alta. Din această perspectivă, se impune racordarea la psihologia vârstelor în ceea ce privește dezvoltarea comunicării, cu stadiile specifice. Chiar dacă lucrările de specialitate nu construiesc o stadialitate specifică comunicării, modelele care vizează dimensiunile dezvoltării umane fac referire la evoluția diacronică a comunicării.
În perioada 17 iunie – 10 iulie 2025, conform Ordinului MEC nr. 3992/2025, unitățile de învățământ desemnate centre de examen organizează probele pentru certificarea competențelor profesionale, nivel 4, profil pedagogic, specializarea „învățător-educatoare”. Această etapă este una de sinteză – între teorie și practică, între viziune și realitate educațională.
În contextul educației moderne, accentul nu mai cade exclusiv pe transmiterea de cunoștințe, ci și pe formarea unor personalități echilibrate, responsabile și adaptabile. În acest sens, fiecare disciplină contribuie, în mod specific, la dezvoltarea caracterului elevilor. Chimia, deși este percepută adesea ca o știință exactă, are un aport semnificativ în această direcție, depășind sfera formulelor și a reacțiilor chimice.
În paradigma educației moderne, contemporane, a apărut sintagma STEAM, tot mai des utilizată. Ce este și ce presupune educația STEAM? Este posibilă ea la vârsta preșcolară, sau presupune operații ale gândirii care depășesc posibilitățile acestui segment de vârstă?
Conceptul STEAM în educație a apărut din acronimul în limba engleză a următoarelor domenii: Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică.
Motivația pentru învățare reprezintă un factor esențial în reușita școlară a elevilor. Indiferent cât de bine este structurat conținutul lecției sau cât de performante sunt metodele didactice, dacă elevul nu este motivat, rezultatele vor fi slabe, interesul va scădea, iar procesul educativ își va pierde eficiența.
In today’s fast-changing world, early childhood education has become more than an academic preparation—it is the foundation for emotional balance, social interaction, and lifelong learning. Among the many influences on a child’s development, the sensory system plays a central role. Sensory skills help children understand their environment, regulate emotions, communicate effectively, and solve problems creatively. One educational approach that deeply values this process is the Montessori method.
În ultimele decenii, odată cu progresul tehnologic, ecranele – de la televizoare, calculatoare, tablete, până la telefoane inteligente – au devenit o parte integrantă a vieții de zi cu zi. Pentru copii, expunerea la ecrane apare de la cele mai fragede vârste, devenind o formă de divertisment, de informare sau de comunicare. Dacă, pe de o parte, noile tehnologii pot reprezenta o sursă de cunoaștere, de dezvoltare a unor abilități sau de divertisment, pe de alta, expunerea excesivă poate avea consecințe importante asupra dezvoltării lor fizice, neurocognitive, sociale sau emoționale.
