Comunicarea este principalul instrument pe care îl folosim pentru a ne înțelege unii cu alții. Încă din primele zile de viață părinții caută metode de a comunica cu copiii, la început prin sunete, prin gesturi și apoi prin cuvinte. La grădiniță, la școală, tot ceea ce facem cu elevii noștri se bazează pe comunicare. Această abilitate nu este una înnăscută, ea poate fi dobândită de oricine își dorește să o facă. Dacă copiii noștri și elevii noștri pot și știu să comunice, cu siguranță se vor descurca mai bine în viață.
Rolul profesorului de sprijin/ itinerant în recuperarea elevilor cu cerințe educative speciale integrați în școala de masă (Studiu)
Educația incluzivă constituie o provocare pentru școala obișnuită, pusă în situația de a-și exploata resursele existente, mai ales cele umane, pentru a susține participarea la procesul de învățământ a tuturor elevilor din comunitatea locală.
Lucrarea de față își propune să studieze modul în care profesorul de sprijin/ itinerant reușește să contribuie la ameliorarea diferențelor în dobândirea cunoștințelor pentru copiii cu CES integrați în școlile incluzive care beneficiază de un curriculum adaptat dar și pentru copiii din școlile fără profesori de sprijin.
Folosirea strategiilor de diferențiere și individualizare la disciplina fizică
Pregătirea diferențiată se impune ca o necesitate în procesul instructiv educativ. Fizica este o știință ce permite abordarea diferențiată a materiei prin utilizarea metodelor ce vizează atât latura instructiv-educativă cât și pe cea practic-aplicativă.
Practici stereotipe și clișee didactice în învățământul primar
Clasa pregătitoare reprezintă o punte de trecere de la grădiniță la școală, nu înlocuiește clasa I. Copilul de 6 ani nu este pregătit din punct de vedere psihosomatic pentru activitățile specifice clasei I. De aceea, este foarte important să se respecte specificul vârstei – cadrul didactic să nu inițieze activități pe care le-ar fi realizat cu elevii de clasa I.
Dynamics of Classroom Management
We can barely speak of dynamics if we think about the traditional methods of teaching and learning English (dynamic meaning changing, active, in motion). Nowadays, learners are no longer pinned down to their chairs and the teacher is no longer pinned to his/her desk. The dynamics of the language teaching methodology has brought about changes in the way we perceive classroom management today. It has become one of the challenges of the modern teacher.
Dezvoltarea limbajului
Limbajul și gândirea se dezvoltă concomitent cu formarea și perfecționarea tuturor proceselor psihice și cu lărgirea volumului de cunoștințe, sub îndrumarea permanentă a educatorului în colaborare cu alți factori. Limbajul dobândește la vârsta școlară anumite caracteristici, care printr-o muncă educativă corectă pot fi dezvoltate.
Valorificarea poveștilor în familiarizarea preșcolarilor cu natura
Copilul, care a învățat de mic să observe natura din jurul său, să admire florile, să asculte ciripitul păsărilor, să urmărească zborul unui fluture, comportamentele unor păsări, va deveni un bun prieten cu natura, iar mai apoi și protectorul acesteia. Natura, prin diversitatea elementelor sale, prezintă o nesecată sursă de cunoștințe, materiale, impresii oportune în dezvoltarea globală a copiilor din primele zile de viață.
Instrumente utile pentru învățarea în mediul online
Învățarea in mediul online a ridicat, inițial, o serie de probleme, atât în rândul cadrelor didactice, cât și în rândul elevilor. Perioada, destul de mare, în care am fost nevoiți să lucrăm in sistem online a impus adaptarea, găsirea celor mai bune strategii prin care să conducem elevii către atingerea competențele prevăzute de programele școlare în vigoare.
Exersarea capacităților creatoare în lecțiile de limba și literatura română
Dezvoltarea creativității, stimularea spontaneității copilului și pregătirea acestuia pentru afirmarea aptitudinilor creative propriu-zise se realizează prin utilizarea unor metode moderne, care solicită creația și dezvoltă gândirea critică a copilului. El învață nu doar să accepte cunoștințe, ci și să le analizeze, să-și formeze și să-și exprime propriile opinii, raportându-se activ la realitatea înconjurătoare.
Metoda Mozaicul
Învățământul modern, spre deosebire de cel tradițional, este centrat pe elev, pe formarea unor competențe acestuia. Pentru îndeplinirea acestui deziderat este necesar ca profesorul să apeleze la strategii de învățare moderne, activ-participative. Elevul este, astfel, angajat să aplice în diferite situații de viață ceea ce a învățat. Se urmărește dezvoltarea creativității elevilor, a interesului pentru învățare și a gândirii critice.