De la an la an, activitățile extracurriculare și extrașcolare au o pondere tot mai importantă în procesul educativ al copiilor. Acestea vizează acele activități desfășurate în afara orelor de curs, în afara curriculumului, uneori chiar și în afara școlii, ele venind în completarea procesului de predare-învățare. Aria de manifestare a acestor activități este foarte vastă: excursii, tabere, drumeții, vizite la muzee sau alte categorii de instituții publice, vizionarea de spectacole, participarea la diverse activități artistice sau sportive, acțiuni cu caracter ecologic, activarea în diverse cluburi tematice, implicarea în acțiuni de voluntariat.
Câteva opinii privind activitățile extracurriculare
Considerații asupra aspectului afectiv în activitatea educativă
În prezentul articol, am ales patru sentimente dintre cele prezentate de domnul profesor Gabriel Albu în cartea sa „O psihologie a educației”, în care enumeră și explică sentimentele mai importante care influențează relațiile inter-umane, două pozitive – dragostea și prietenia, două negative – vinovăția și singurătatea.
L’exploitation du document vidéo dans la classe de FLE
L’apprentissage d’une langue étrangère est axé principalement sur l’oral et il cherche à développer les compétences de communication qui contiennent la compréhension de l’oral et l’expression orale. En comparaison avec le début de l`enseignement de la langue étrangère, grâce à l`internet, le procès de l`enseignement/apprentissage est devenu plus facile.
Dimensiuni ale evaluării formative în învățământul primar
În deplină concordanță cu obiectivele formative ale procesului de învățământ în ansamblu, verificarea trebuie să vizeze nu numai cantitatea cunoștințelor, ci și calitatea acestora, precum și stadiul dezvoltării capacităților intelectuale ale elevilor. Ținând seama de faptul că perfecționarea în continuare a oricărei activități presupune cunoașterea rezultatelor obținute, apare necesitatea pentru cadrul didactic de a verifica atât performanțele elevilor, cât și propria sa activitate, folosind constatările drept punct de plecare pentru adoptarea măsurilor ameliorative.
Studiu de caz: Situație de criză educațională
Articolul descrie o situație particulară de criză educațională, un conflict cu violență verbală/ caz de indisciplină la nivelul clasei de elevi, prezentând o modalitate personală aleasă pentru soluționare a acesteia.
Vrei un mediu sănătos? Schimbă-ți obiceiurile!
Programul mondial Eco Școala continuă la Liceul de Arte „Ionel Perlea” iar parteneriatul cu CCDG București ne deschide noi oportunități de a învăța mai multe despre mediu și despre cum copiii și tinerii se pot implica și pot învăța despre problemele de mediu.
Educație pentru un stil de viață sănătos
Adoptarea unui stil de viaţă sănătos impune o alimentaţie echilibrată, sănătoasă, un regim de exerciţii fizice care să ne menţină în formă şi să ne dezvolte organismul, precum şi evitarea consumului de alcool, tutun şi droguri. Din perspectiva profesorului de biologie, am încercat să realizez în rândul elevilor acţiuni de informare, prevenţie şi conştientizare cu privire la importanţa adoptării unui stil de viaţă sănătos.
Rolul dezvoltării competenței civice în formarea personalității elevului
Fiecare persoană se naşte înzestrată cu o serie de particularităţi individuale, care pot fi influenţate într-o măsură mai mare sau mai mică de factorii de mediu. Cu toate că factorii ereditari pot determina într-o oarecare măsură personalitatea copilului, totuşi mulţi copii, pe parcursul dezvoltării lor, cunosc schimbări semnificative în ce privește comportamentul. Aceste schimbări se datorează evenimentelor de viaţă (pozitive sau negative, favorizante sau defavorizante), implicării speciale ale părinţilor în munca cu copilul (expunerea copilului la diferiţi stimuli, interacţiuni multiple, comunicare activă), experienţelor şcolare (bogate sau sărace) şi a celor sociale (recompensatorii/ restrictive).
Cunoașterea potențialului creativ al elevilor, condiție esențială a proiectării integrate
O condiţie esenţială a proiectării integrate şi a desfăşurării întregului demers didactic o constituie cunoaşterea personalităţii creatoare a elevului. Aceasta cunoaşte o dinamică specifică şi îmbracă forme individuale de la o persoană la alta. Odată cu intrarea copilului în şcoală, acesta simte „o sete de impresii”, manifestă o „curiozitate senzorială”, strânge din ce în ce mai multe informaţii şi percepe mai în detaliu realitatea. Ideile fanteziste, nonconformiste sau îndrăzneţe sunt supuse acum, uşor-uşor, testului realităţii, pentru că odată cu înaintarea în vârstă se dezvoltă gândirea logică, iar potenţialul creativ al elevilor se diminuează. Creativitatea elevului din ciclul primar este deosebită de cea a unui licean sau a unui adult, în sensul că produsul creativ la care a ajuns elevul pe cale independentă nu este nou şi pentru societate.
Funcții ale evaluării educaționale
În concepția lui Cerghit, evaluarea are un dublu rol: acela de facilitare a procesului de învățare și de predare, respectiv a activității didactice. Aceste roluri sunt în strânsă corelație și se pot îndeplini prin intermediul exercitării câtorva funcții care au impact asupra învățării și predării. Cucoş enumeră următoarele funcţii ale evaluării: de constatare, de informare, de diagnosticare, de prognosticare, de selecţie sau de decizie, de certificare şi cea pedagogică (Cucoş, 2008, p. 73-74).