Participarea la un proiect Erasmus+ a fost pentru mine mai mult decât o simplă oportunitate profesională; a însemnat o experiență de viață care mi-a deschis orizonturile și m-a ajutat să-mi descopăr noi resurse, atât interioare cât și tehnologice. Alegerea cursului „Digital Resources for Teachers” din Oslo a venit din dorința de a face lecțiile mai atractive pentru elevii mei și de a găsi soluții moderne pentru integrarea tehnologiei în procesul educațional. M-am înscris cu emoție și curiozitate, hotărâtă să aduc acasă nu doar cunoștințe noi, ci și o perspectivă diferită asupra meseriei de dascăl.
Potențialul formativ al literaturii: ilustrarea unui concept
În lucrarea „Didactica literaturii. Reorientări” (2016), Alina Pamfil propune un model didactic ce privilegiază actul interpretării, în detrimentul analizei, promovate masiv anterior în cadrul învățământului românesc. Autoarea își justifică opțiunea pentru o astfel de abordare subliniind situarea acesteia în deplin acord cu tendințele care structurează modelele curriculare ce se cristalizează în școala europeană, centrate pe dezvoltarea personală a elevului. Considerațiile cercetătoarei conduc către ideea că elevul, a cărui întâlnire cu literatura se produce, preponderent, la nivelul substanței acesteia, beneficiază de șansa valorificării plenare a potențialului formativ al literaturii.
Abordări moderne în predarea limbii și literaturii române în raport cu profilul absolventului de liceu
În contextul educației europene contemporane, predarea limbii și literaturii române are misiunea de a depăși paradigma transmiterii de cunoștințe și de a se orienta către formarea de competențe transferabile. Profilul de formare al absolventului de liceu subliniază importanța dezvoltării gândirii critice, a competențelor de comunicare și a capacității de utilizare creativă a limbii în contexte variate. Această schimbare de perspectivă implică transformarea rolului profesorului într-un facilitator al învățării reflexive și a elevului într-un participant activ la propriul proces de formare.
Obiective operaționale în era competențelor: fantomă sau necesitate?
Așa cum sugerează și titlul, ne aflăm într-un anacronism între competențele generale, competențele specifice și obiectivele operaționale care încă apar în proiectele didactice ale profesorilor.
În vechiul model curricular, arhitectura programelor școlare era bazată pe obiective cadru și obiective de referință. În prezent, există documente oficiale, proceduri ale inspecțiilor în învățământul preuniversitar și tendințe universitare care susțin în continuare formularea obiectivelor operaționale la nivelul lecției. Este adevărat că acestea trebuie să reflecte competențele, adică ce va putea face elevul (aplicare, transfer, rezolvare de probleme) cu cunoștințele și abilitățile dobândite. Deși forma a fost schimbată, termenul „obiective operaționale” a rămas.
The Importance of Education in Modern Society
Education is one of the most powerful tools for shaping the future of individuals and societies. It provides people with the knowledge, skills, and values needed to navigate the world and contribute to its progress. In today’s rapidly changing world, education is not just a privilege — it is a necessity.
Rolul metodiștilor între expertiză și parteneriat educațional. Reflecții după selecția ISJ Bistrița-Năsăud, 2025–2026
Articolul reflectă experiența participării la selecția metodiștilor pentru anul școlar 2025–2026, la disciplina Pedagogie, din perspectiva unui cadru didactic implicat în consiliere școlară și formarea viitoarelor generații de profesori. O reflecție despre sensul profesiei, colaborare și rolul metodistului ca partener în învățare.
Selecția metodiștilor organizată de Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud pentru anul școlar 2025–2026 a fost mai mult decât o etapă de evaluare profesională. A reprezentat un moment de reflecție asupra rolului metodiștilor în sistemul educațional actual: facilitatori ai schimbului de bune practici, promotori ai colaborării și ai educației socio-emoționale. Articolul subliniază importanța dimensiunii reflexive și etice a acestei misiuni, precum și responsabilitatea celor care primesc încrederea de a contribui la formarea colegilor din rețea.
Strategii pedagogice inovatoare în educația antepreșcolară: între teorie și practică
Educația antepreșcolară reprezintă prima etapă formală a procesului educațional, având un rol fundamental în formarea personalității copilului. Într-o societate aflată într-o continuă transformare, strategiile pedagogice utilizate în educația timpurie trebuie să răspundă nevoilor individuale ale copiilor, să stimuleze creativitatea, autonomia și spiritul de cooperare. După cum afirmă Ioan Cerghit în Metode de învățământ, „strategiile de instruire nu mai pot fi concepute ca simple procedee mecanice de transmitere a informației, ci ca sisteme dinamice, centrate pe formarea competențelor și dezvoltarea personalității elevului” (Cerghit, 2006, p. 42).
Reziliență și bunăstare în educație: Lecții din Nisa pentru profesorii europeni
În era presiunii educaționale crescânde, unde performanța academică pare uneori să umbrească esența umană a procesului de învățare, profesorul devine nu doar transmițător de cunoștințe, ci și pilot emoțional pentru generațiile viitoare. Tocmai această realitate a stat în centrul cursului internațional „Resilience and Well-being Strengths for Teachers”, organizat în inima Rivierii Franceze, la Nisa, de către Europass Teacher Academy.
Călătorie în inima basmelor: experiența unui curs Erasmus+ în Grecia, „Travelling Folktales”
În luna mai, am avut oportunitatea de a participa la un curs de formare Erasmus+ desfășurat în Paralia Katerini, Grecia, cu tema „Travelling Folktales / Basme populare călătoare”. Acest program a reunit educatori din mai multe țări europene și a oferit un cadru unic de învățare, schimb intercultural și dezvoltare profesională.
Participarea mea la seminarul eTwinning „From classroom to community: equipping teachers for citizenship education”
Educația pentru cetățenie activă reprezintă o componentă esențială a curriculum-ului european contemporan, răspunzând provocărilor actuale ale societăților democratice și nevoii de formare a unor cetățeni responsabili și implicați. În acest context, seminarul internațional eTwinning desfășurat la Tallinn între 17-19 octombrie 2024 a constituit un cadru privilegiat de formare continuă și schimb de bune practici pentru educatori din întreaga Europă. Axat pe tema anuală eTwinning 2025 „Citizenship education: celebrating what unites us”, evenimentul a reunit experți și practicieni în vederea explorării modalităților prin care educația cetățenească, valorile europene și competențele digitale pot fi integrate eficient în practica didactică din învățământul preprimar și primar. Prezentul articol documentează experiența participării la acest seminar, evidențiind principalele ateliere și activități, precum și impactul acestora asupra dezvoltării profesionale și asupra practicii educaționale.