Formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă motorul fundamental al unei educații moderne, capabile să răspundă dinamic provocărilor unei societăți globalizate și digitalizate. În acest context, participarea recentă la un stagiu internațional de perfecționare metodologică a constituit o oportunitate remarcabilă de redefinire a practicilor de la clasă. Cursul „Ireland Today” finanțat prin programul Erasmus+ (iunie 2026) a oferit instrumente inovatoare destinate eficientizării procesului de predare-învățare a limbii engleze (TEFL –Teaching English as a Foreign Language), abordând integrat trei piloni esențiali ai școlii contemporane: tehnologia digitală bazată pe inteligență artificială, incluziunea școlară și diversitatea interculturală.
I. Revoluția digitală și AI în designul activităților didactice
Pilonul central și cel mai dinamic al acestei experiențe de învățare l-a reprezentat integrarea inteligenței artificiale și a instrumentelor digitale în activitatea zilnică a profesorului. Atelierele de lucru au oferit un cadru de experimentare directă a unor aplicații și extensii Google, special concepute pentru a optimiza timpul de pregătire a lecțiilor și pentru a spori gradul de implicare al elevilor.
Printre platformele software explorate se numără: Perplexity (pentru documentare rapidă și colectare de surse verificate), Brisk și Diffit (instrumente excepționale pentru adaptarea instantanee a complexității textelor în funcție de nivelul de competență al elevilor), Turboscribe (pentru transcrierea rapidă a materialelor audio-video în text), Notebook LM și Gemini Storybook (pentru generarea de scenarii didactice creative și povești personalizate). De asemenea, platforme precum Bookcreator, Mizou, Edcafe și binecunoscuta aplicație Canva au fost analizate din perspectiva creării de resurse vizuale, interactive și multimedia la un nivel ridicat de profesionalism.
Dobândirea acestor competențe tehnologice reprezintă cel mai important câștig profesional al stagiului. Capacitatea de a selecta și utiliza personalizat acest set extins de instrumente digitale permite trecerea de la o proiectare didactică tradițională la un design instrucțional adaptiv, fluid și extrem de atractiv pentru nativii digitali.
II. Metodologia CLIL și strategii de incluziune prin artă dramatică și joc
O altă dimensiune majoră a programului a fost reprezentată de aprofundarea metodologiei CLIL (Content and Language Integrated Learning). Această abordare vizează predarea unor discipline non-lingvistice —cum ar fi matematica, geografia, istoria sau științe— direct în limba engleză. Prin CLIL, limba străină încetează să mai fie doar un obiect de studiu abstract și devine un vehicul autentic de cunoaștere, dezvoltând simultan gândirea critică și competențele academice ale elevilor.
În strânsă legătură cu diversificarea metodelor de predare, workshopul dedicat activităților de dramă incluzivă a oferit soluții concrete pentru gestionarea provocărilor din clasele eterogene. Profesorii au fost instruiți cum să utilizeze tehnici teatrale și jocuri de rol adaptate specific pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), care se confruntă cu dificultăți severe sau cu incapacitatea temporară de a-și însuși limba engleză la un nivel standardizat. Aceste activități creative pun accentul pe comunicarea non-verbală, pe expresivitatea corporală și pe empatie, oferind fiecărui copil șansa de a participa activ și de a se simți valorizat, eliminând anxietatea de performanță lingvistică.
III. Bune practici: vizită la o școală primară incluzivă
Partea teoretică a fost dublată de realitatea din teren prin intermediul unei vizite de studiu la o școală primară incluzivă, ce școlarizează copii cu vârste cuprinse între 5 și 8 ani. Instituția se remarcă prin integrarea cu succes a unor grupuri vulnerabile diverse: elevi proveniți din medii socio-economice dezavantajate, copii din familii de imigranți care nu vorbesc limba nativă a comunității, precum și copii cu dizabilități neuropsihomotorii severe. Observarea directă a modului în care cadrele didactice organizează spațiul, folosesc resursele diferențiate și gestionează micro-comunitatea clasei a constituit o lecție autentică de pedagogie a diversității.
IV. Descoperirea culturii irlandeze: dincolo de curriculumul tradițional
Curriculumul național actual pentru predarea limbii engleze tinde să prioritizeze masiv cultura și civilizația britanică, acordând o atenție secundară spațiului american și ignorând aproape complet alte culturi anglofone esențiale, precum cea irlandeză, canadiană sau australiană. Programul de formare a corectat această asimetrie printr-o incursiune profundă în istoria, literatura și viața socială a Irlandei, subliniind importanța ca elevii care studiază o limbă străină să dețină cunoștințe de bază despre toate valențele sale culturale. S-au vizitat instituții cu impact major în atingerea acestui obiectiv:
1. MoLi (Museum of Literature Ireland): explorarea geniului literar irlandez și utilizarea patrimoniului narativ ca resursă pedagogică în orele de literatură engleză de la profilul filologie (James Joyce, Oscar Wilde, Samuel Beckett, Bram Stoker, G.B. Shaw);
2. 14 Henrietta Street: studiul detaliat al vieții sociale din Dublin post-Marea Foamete; înțelegerea evoluției comunităților urbane și a viețuirii acestora într-un spațiu extrem de mic și de insalubru;
3. EPIC Museum (The Irish Emigration Museum): analiza fenomenului emigrației în masă declanșat de Marea Foamete; dezvoltarea empatiei față de fenomenele migraționiste actuale;
4. Trinity College Library: Vizualizarea renumitului manuscris The Book of Kells (Evangheliarul din Kells). Analiză aprofundată a istoriei religiei, artei sacre și a spiritualității irlandeze.
De o importanță deosebită a fost workshopul dedicat sistemului educațional irlandez, care a facilitat o analiză comparativă proprie cu sistemul din România. Acest exercițiu reflexiv a permis evidențierea unor asemănări structurale, dar mai ales a diferențelor conceptuale —în special în ceea ce privește flexibilitatea curriculară, situarea elevului cu CES în centrul atenției și mecanismele de sprijin pentru incluziune.
Concluzii
Impactul acestui stagiu de formare depășește granițele teoretice, materializându-se într-un set complex de competențe gata a fi implementate. Pe lângă îmbogățirea abilităților digitale, experiența a condus la dezvoltarea unor competențe cross-culturale și abilități specifice CLIL solide, permițând predarea integrată a conținuturilor din alte arii curriculare. Totodată, tehnicile de dramă asimilate vor deveni instrumente prețioase în lucrul cu elevii cu CES.
Nu în ultimul rând, stagiul a facilitat o perfecționare la nivel lingvistic, prin îmbogățirea propriului vocabular cu termeni și expresii specifice idiomului englez-irlandez (Hiberno-English): craic=fun; grand=OK, fine; massive=handsome, pritty; What’s the story?=How are you? (greeting); What’s the craic?=What’s up? Pe plan interpersonal, interacțiunea cu profesori din întreg spațiul european a deschis oportunități valoroase pentru crearea de rețele profesionale și parteneriate strategice destinate unor viitoare proiecte Erasmus+. Acest schimb cultural și profesional garantează că inovația și bunele practici europene vor fi integrate direct în designul lecțiilor noastre, oferind elevilor o educație cu adevărat globală.