Această perioadă, în care aproape toate domeniile de activitate s-au mutat în mediul online, a constituit o provocare nouă și cu totul neobișnuită și în domeniul educației. Cadrele didactice au fost puse în situația de a regândi metodele și strategiile de predare și evaluare tradiționale pentru ca acestea să poată fi aplicate în mediul online. Contextul actual ne-a constrâns și, în același timp, ne-a provocat să căutăm și să alegem alte moduri de lucru și modalități de a ne atinge obiectivele propuse.
Traversarea acestei perioade de criză fără precedent, când a fost necesară trecerea la învățământul online a determinat o oarecare reticență din partea unor părinți și profesori în ceea ce privește tehnologia. Integrarea tehnologiei – care este un simplu instrument al cărui control îl deținem – în pocesul educational constituie un demers firesc și inevitabil dacă luăm în considerare nevoile existente în societate. Schimbarea produsă în sistemul educational nu ar trebui privită ca o povară ci, dimpotrivă, ca o provocare.
Învățarea hibridă (blended-learning) este înțeleasă, conform Comisiei Europene, ca o abordare mixtă care combină procesul educativ tradițional desfășurat la școală, cu cel desfășurat la distanță, în mediul online. Fiind un model flexibil, învățarea hibridă permite continuarea procesului educativ chiar dacă elevii și profesorii nu se află, în același timp în același spațiu fizic.
Abordările vechi ale procesului instructiv-educativ sunt puse sub semnul întrebării, iar cadrele didactice au fost nevoite să iasă din zona de confort și să regândească metodele și tehnicile de predare-învățare-evaluare pentru a-și atinge obiectivele. Învățarea hibrid crește gradul de autonomie al elevului, reducând transferul de cunoștințe de la profesor la elev și oferă libertate cadrului didactic în ceea ce privește personalizarea învățării raportat la fiecare elev.
Învățarea hibridă oferă și alte beneficii: elevii participă în mod activ la procesul instructiv-educativ, își dezvoltă competența de „a învăța să înveți”, își dezvoltă competențele digitale, își îmbunătățesc competența de a fi autodidacți. Ei pot accesa o mai mare varietate de resurse pentru o temă data și feedback-ul este imediat. Acest model de învățare îi determină și pe părinți să fie mai conștienți și mai implicați.
Procesul de predare-învățare-evaluare online se poate desfășura cu succes dacă sunt îndeplinite trei condiții esențiale:
• Accesul celor implicați la dispozitive tehnologice adecvate și conexiune la internet
• Profesorii și elevii să dețină competențele digitale de bază
• Motivația – participanții la procesul educativ trebuie să fie conștienți de beneficiile acestui proces și să înțeleagă argumentele care îl susțin.
Dacă aceste trei condiții esențiale sunt îndeplinite, se pot oferi programe educaționale online echitabile, coerente și calitative. Implementarea procesului de predare-învățare-evaluare exclusive online are în vedere și unele provocări sau limitări: existența unui grad mare de competență, coerență și inovație din partea cadrelor didactice, necesitatea unei schimbări fundamentale a sistemului de învățământ și a mecanismelor de sprijin. Învățarea online este mai potrivită pentru elevii din clasele mai mari, care dețin o mai mare autonomie în gestionarea timpului și a ritmului procesului de învățare, au o capacitate de concentrare mai mare comparativ cu elevii din clasele mai mici sau preșcolarii care au nevoie de sprijin din partea unui adult pentru utilizarea dispozitivelor, iar abilitățile motrice, sociale și emoționale nu pot fi dezvoltate prin intermediul internetului.
Pentru a fi implementat cu succes, procesul de predare-învățare-evaluare online trebuie să prezinte anumite particularități: să fie simplu și previzibil, atractiv și captivant, interactiv și colaborativ. Pentru ca acest proces să se desfășoare în bune condiții este necesară implicarea părinților, adaptarea materiei prin simplificarea ei și implicând elevii în mod activ în procesul educativ. Este foarte important feedback-ul oferit elevilor, deoarece încurajarea și valorizarea aspectelor pozitive din activitate vor determina creșterea motivației copiilor și menținerea atenției pentru o perioadă mai îndelungată, precum și colaborarea între cadrele didactice în procesul de predare-învățare-evaluare.
Pentru integrarea cu succes a tehnologiei în sistemul educațional, este esențial modul în care cadrul didactic alege să interacționeze cu elevii, să selecteze materialele pe care le propune în procesul de învățare și strategiile de comunicare pe care le utilizează. Îndeplinirea sarcinilor multiple de către elevi și învățarea activă sunt favorizate de accesul la dispozitive de la vârste fragede. Copiii au o viteză sporită de interacțiune și manifestă interes față de imagini, joacă și recompense imediate iar înțelegerea tuturor acestor așteptări pe care copiii le au de la mediul online vor veni în sprijinul creării unor materiale, activități și resurse cât mai potrivite și atractive pentru ei.
Elearning-ul poate fi folosit cu succes în cazul adulților dar, în cazul copiilor, învățarea online ar trebui să fie o completare și nicidecum o alternativă la învățarea clasică, în sala de clasă. Copiii au nevoie de socializare, să își dezvolte abilități relaționale și emoționale, să comunice în mod direct unii cu ceilalți.
Cadrele didactice trebuie să ofere elevilor susținere din punct de vedere emoțional, iar părinților să le ofere îndrumare pentru a le oferi același lucru. În această perioadă, mai mult ca oricând, profesorii și părinții trebuie să acționeze împreună, ca o echipă și toate acțiunile lor să aibă ca rezultat sprijinirea copiilor în desfășurarea normală a procesului de învățare.
Bibliografie
Blended learning in school education – guidelines for the start of the academic year 2020/21, European Commision (2020).
Ceobanu, C., Cucoș, C., Istrate, O., Pânișoară I.-O., Educația digitală, Polirom (2020).