Copilăria semnifică pentru fiecare dintre noi un tărâm de basm. Niciunul nu ştie când începe şi când se sfârșește. Simțim doar că devenim oameni mari şi ne tot aducem aminte apoi ce plăcut era şi cât de bucuroși eram în acel paradis ce nu-l mai reîntâlnești. De multe ori căutăm în sertarele memoriei amintiri de odinioară şi ne amuzăm! Suntem într-o continuă schimbare.
Copilăria de azi a evoluat. Se pare că este aliniată cu tehnologia actuală. Nu același lucru il putem susține despre esenţa copilăriei care este jocul, visul, libertatea, lipsa grijilor, lucruri care presupun mai multă creativitate şi dezvoltarea unei gândiri autonome.
Anii petrecuți printre visuri şi bucurii bazate pe jocuri inocente, în care ne puteam lupta cu zmeul cel fioros şi simțeam că suntem tovarăși la cataramă cu Greuceanu şi cu Albă-ca-Zăpada, nu erau oare mai senini decât copilăria actuală, trăită printre prieteni virtuali, lupte pe calculator şi desene animate cu personaje monstruoase din domeniul science-fiction? Fără îndoială c-am putea fi subiectivi, dar o fărâmă de adevăr sălășluiește undeva. Cărţi de colorat, jocuri distractive în aer liber, excursii, tabere, toate ne-au luminat vârsta inocentă a copilăriei.
Copiii zilelor noastre trăiesc destul de diferit faţă de cum am trăit noi acum ceva timp. Atunci când rememorez imagini din copilăria mea, nu pot să nu-mi amintesc de verile petrecute la ţară, de iernile de pe ulițele satului unde sania era jucăria preferată, de primăvara în care alergam pe câmp să culegem buchete uriașe de flori. Mai mult chiar, îmi amintesc când mergeam la biblioteca din sat și împrumutam cărți destul de vechi, pe care le citeam cu sufletul la gură. Sala de lectură mirosea a vechi și colegii mei se îngrămădeau la rând în fața doamnei bibliotecare să-și ia acasă cartea dorită. Nu vă gândiți că eram obligați să lecturăm, ci o făceam cu plăcere. Setea de informație exista și-atunci. Citeam „Colţ Alb“, „La Medeleni“, „Cireşarii“, „Prinţ şi cerşetor“ şi multe alte cărţi la modă pe-atunci. Mulți dintre noi, adulți, am crescut cu sfaturile părinţilor şi bunicilor, cu bunul simț față de dascăli și față de învățătură, într-o lume în care nu existau jocurile pe computer. N-am avut role, telefoane mobile. Credeam în Moş Crăciun, de fapt Gerilă, cum era numele lui în comunism, până prin clasa a III-a, când „un binevoitor“ mi-a risipit visul. Ce vremuri… Firește că cei care au acum 16 – 17 ani se amuză pe baza celor relatate mai sus. Desigur că nu am avut noi mari posibilităţi, dar eram împliniți cu ce aveam, mai ales că nu ştiam cum ar fi să fie altfel.
Copilăria zilelor noastre, deşi este trăită în pas cu progresul tehnic, conduce spre lucruri mai puţin sănătoase, copiii devenind introvertiţi, legaţi artificial de lumi paralele cu cea reală, de computer, de reţele de socializare de pe internet. Prietenia virtuală fiind la modă în defavoarea tovărășiilor adevărate, nu va înlocui nicicând sentimentul unei amiciții veritabile. Informaţiile de pe internet se pot accesa mult mai rapid decât am merge să împrumutăm o carte de la bibliotecă, dar plăcerea și liniștea dată de cititul cărţii preferate nu-l înlocuiește nimeni. Un alt adevăr ar fi acela că elevii de acum nu mai citesc atât de mult cum citeam noi. Câţi dintre ei au habar de basmele lui Petre Ispirescu? În schimb, sunt foarte preocupaţi de informaţia descoperită pe internet şi au impresia că le este de ajuns pentru a-şi dezvolta o cultură generală vastă. Nimic adevărat! Dacă nu filtrezi informaţia, dacă nu ştii ce să alegi, dacă nu-ți dai seama ce este benefic pentru formarea ta ca om, pierzi timpul. Formarea unei persoane se face din copilărie, de asta este esențial să citim. Lectura ne așază pe drumul bun, valabil pentru o viaţă demnă.
Chiar dacă copilăria de ieri nu a fost una foarte bogată, ne-a adus multă fericire prin lucrurile simple, pure, inocente, de care am avut parte. Prețuiam totul! Remarc că cei mici de acum nu sunt atât de fericiţi ori că nu se bucură la fel de mult de copilărie. Ar trebui să existe o preocupare mai mare pentru cărţile specifice vârstei lor, pentru jocurile în aer liber cu imaginația care dezvoltă personalitatea fiecăruia, în detrimentul tehnologiei actuale.