Natura, resursă în dezvoltarea creativităţii la preşcolari

Toate societățile dezvoltate își arată interesul real pentru educaţie, investesc în educație, în viitor. Educația este și trebuie să fie sprijin în dezvoltarea creativității.

„Copiii între doi şi şapte ani au o imaginaţie foarte bună. Aceasta este perioada cea mai bună pentru dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii şi a abilităţilor de gândire.” – Chiam Heng Keng

Conform dicţionarului, creativitatea reprezintă capacitatea de a crea, de a produce valori, însuşirea de a fi creator. Astfel încât, găsim opinia lui James Russell Lowell, „Creativitatea nu înseamnă să găseşti un lucru, ci să faci ceva din el după ce l-ai găsit.“,  pertinentă.

Copilul, prin natura sa, este creativ, dar educaţia, învăţarea, exercițiul sunt cele care îl ajută să își dezvolte creativitatea, cu rol foarte mare în stimularea creativităţii. La vârsta preşcolară, copiii sunt curioşi, sunt creativi, fabulează, au o imaginaţie bogată, dezvoltându-se continuu. Imaginația bogată a copiilor reprezintă primul pas în procesul creativ.

În învăţământul actual, se pune problema dezvoltării maxime a potenţialului fiecărui copil. Educatoarea trebuie să stimuleze potenţialul creativ al copilului, încă din grupa mică, proiectând activităţi diverse, aplicând metode inovative, tehnici noi, utilizând materiale atractive, prietenoase cu preșcolarul, cu mediul. Sunt importante strategiile creative care pun accentul pe spontaneitate, originalitate, gândire laterală, divergentă, analogică.

„Educația nu înseamnă umplerea unei găleți, ci aprinderea unui foc.” – W.B. Yeats

Ca educatoare, îmi doresc să aprind în fiecare copil un foc viu al dorinţei de cunoaştere.

Pentru dezvoltarea creativităţii preşcolarilor planific activităţi în care folosim foarte multe materiale din natură,  materiale reciclate. Învăţăm tehnici noi de lucru sau aprofundăm anumite tehnici cunoscute, le ajustez specificului nivelului de vârstă a preşcolarilor.

Folosim la clasa tuburi de carton reciclat, recipiente din plastic sau cutii din aluminiu, refolosim anumite creioane colorate, sfoară, monede, materiale textile, coloranți alimentari, lacuri. Materialele din natură le adunăm în plimbările făcute în aer liber: crenguţe, conuri de pin, castane, frunze, ghinde, scoici, melci, pietricele, nisip.

În mânuţele ceative ale copiilor, o piatră poate deveni maşină, albinuţă, cactus, căsuţă sau locomotivă ce trage după ea vagoane din melci sau alte pietre. Tricolorul este frumos repezentat pe o piatră culeasă cu mare atenţie de pe malul Mării Negre. Cine spune că o piatră nu poate semăna cu un măr galben-auriu? Din scoci îşi iau zborul în lume fluturi sau gărgăriţe cu buline.

De unde vine imaginaţia copiilor? Din naturaleţea lor?
Dacă a fi creativ nu înseamnă să găseşti un lucru, ci să faci ceva din el după ce l-ai găsit, de ce să nu îţi confecţionezi dintr-o piatră însemnele viitorului tău cabinet de medic?  Ai doar 6 ani, dar gândul tău este la medicină şi ai pregătit carnetul de reţete, alături de plăcuţa cabinetului medical.

De la această vârstă trebuie cultivate unele valori, originalitatea, perseverenţa, interesele cognitive, dar şi artistice. Activităţile creative duc la schimbarea comportamentului copiilor prin trecerea de la atitudinea de confort, imitaţie, memorare, la atitudinea de efort, elaborări, interpretări personale.

„Universul creativ începe cu esenţialitatea sa… şi indiferent de calea pe care imaginaţia o ia, se încheie cu puritatea ei…” – Giorgio Armani

Educaţia, imaginaţia, ceativitatea, spiritul de observaţie şi iniţiativa îi fac pe copiii să se diferenţieze de restul grupului, să vină cu idei noi, originale, să fie unici. Școlarii creativi se distind ușor de restul clasei, le este ușor să elaboreze idei originale,  să găsească soluții rapide și optime în diverse situații, la diverse probleme, pot deveni lideri de grup deorece ”creativitatea este un proces constant de interogare şi răspuns ce are loc în mintea noastră” (Will Gompertz).

 

Articole asemănătoare