Educația ecologică la vârsta preșcolară poate fi realizată prin diverse tipuri de activități școlare, extrașcolare, artistice prin experimente și observații, a diverselor emisiuni cu mesaj ecologic. Vârsta preșcolară este vârsta la care începe formarea atitudinii de dezvoltare a spiritului de responsabilitate față de natură. În primul rând trebuie să ajutăm copiii să dobândească o sensibilitate față de mediul înconjurător și să înțeleagă că pot exista diverse probleme legate de mediu.
„Copilul trebuie lăsat să descopere el însuși adevărul, acționând în mod practic, deoarece scopul școlii este de a forma creatori, inventatori și nu de a forma indivizi care să repete ceea ce au învățat generațiile precedente.” – J. Piaget
Copiii trebuie încurajați să desfășoare activități în aer liber (excursii în natură, acțiuni de îngrijire a spațiilor verzi, grădinărit). Formarea și educarea viitorilor adulți este necesar să înceapă de la o vârstă fragedă atunci când prezintă curiozitate față de tot ceea ce îi înconjoară. Ca modalitate de realizare a educației ecologice, un rol foarte important îl au observările prin care se urmărește implicarea tuturor copiilor în discuții despre părțile componente, mod de viață, foloase. Copiii își îmbogățesc orizontul de cunoaștere și înțeleg că plantele au nevoie de îngrijire pentru a se dezvolta.
Un alt mijloc de realizare a educației ecologice poate consta într-un un carnaval cu măști de animale pe care îl putem realiza în cadrul activității practice. De asemenea, atunci când vremea este prielnică, drumețiile în natură sunt o metodă eficientă de realizare a educației ecologice. Pentru educarea preșcolarilor în sprijinul ocrotirii mediului înconjurător, sunt necesare cât mai multe activități care prezintă interes față de tot ceea ce îi înconjoară. Participând la astfel de activități, îi ajutăm pe preșcolari să pătrundă în tainele naturii.
De asemenea, trebuie avut în vedere amenajarea centrelor de interes pentru formarea capacităților ecologice ale preșcolarilor care pot fi realizate prin diferite experimente. Curiozitatea preșcolarului trebuie stimulată, transformându-o în interes de cunoaștere. Un rol foarte important îl au activitățile de observare. Participând activ la activități se realizează reținerea informației. Activitățile ecologice ajută preșcolarul să se dezvolte emoțional, intelectual, moral, volițional. Plimbările în natură precum și excursiile ecologice dezvoltă copilului curiozitatea și interesul pentru natură precum și dorința de a crea jocuri pe teme ecologice. Copiii trebuie încurajați să aibă idei personale, să ia decizii legate de protecția unui animal sau de îngrijirea unei plante. Activitățile ecologice îi învață pe copii să își dezvolte empatia față de plante și animale având beneficii pe termen lung.
„Mediul poate fi definit ca tot ce se află în jurul nostru, viețuitoarele și obiectele. Este aerul pe care-l respirăm, soarele care ne dă căldura, apa și hrana care ne întrețin organismul, reprezintă acoperișul deasupra capetelor noastre, plantele, animalele, pietrele și râurile, oceanele și munții, insulele îndepărtate, tot ce se poate vedea, simți, mirosi, auzi sau gusta. Reprezintă viața pentru noi, fără el nu am putea supraviețui” (Pământul e comoara noastră – Manual de educație ecologică)
Bibliografie
1.Botnariuc N., Vădineanu A. Ecologie. București: Didactică și Pedagogică, 1982, 438 p., ISBN 0419 146601. 67.
2. Breben S. ș.a. Metode interactive de grup. București: Arves, 2006, 425 p., ISBN 973-8904-26-9.
3. Breben S. ș.a. Cunoaşterea Mediului. Ghid pentru învăţământul preşcolar, București: Radical, 2001, 212 p., ISBN 973-8419-13-1.