Programa activității instructiv-educative pentru învățământul preșcolar asigură, în ansamblul ei, o mai bună legătură cu programa clasei pregătitoare. Prin programa activităților cu conținut matematic în mod deosebit, s-a reușit să se realizeze unitatea de concepție între programa grădiniței și a clasei pregătitoare ca și continuitate în procesul însușirii de către copii a cunoștințelor matematice în cele două trepte de învățământ.
Informarea permanentă și aprofundată asupra noilor orientări privind predarea matematicii în general, care au o influență directă asupra activității depuse în grădiniță în această direcție ca și asupra tehnologiei didactice în activitățile cu conținut matematic. Această informare se poate realiza prin documentarea sistemică atât din revistele de specialitate cu profil matematic și pedagogic cât și din literatura de specialitate de la noi din țară și din alte țări, prin frecventarea cursurilor de perfecționare.
Educatoarea poate să desfășoare o activitate adecvată vârstei copiilor în raport de ceea ce s-a predat anterior și de ceea ce se va lucra în continuare. Totodată, pregătirea teoretică prealabilă presupune însușirea limbajului matematic adecvat și a metodicii activităților cu conținut matematic la toate grupele și în special la grupa cu care se lucrează. La realizarea acestui aspect al pregătirii educatoarei pentru activitățile matematice concură atât studiul individual, interasistențele la grupe, urmate de dezbateri colective, cât și schimbul de opinii în cadrul comisiilor și cercurilor pedagogice, sesiuni științifice.
Sistemul activităților comune din grădiniță trebuie să asigure, în cadrul fiecărei grupe și prin fiecare activitate în parte, realizarea următoarelor cerințe generale:
- manipularea obiectelor mulțimilor de către fiecare copil în parte, conform unor sarcini formulate de către educatoare, în vederea atingerii unui anumit scop;
- crearea unei situații problemă la care copiii să găsească răspunsul corespunzător, pe care să-l formuleze mai întâi pe material și apoi verbal;
- gradarea efortului intelectual al copiilor în cadrul aceleiași activități, de la o activitate la alta și de la o grupă la alta, astfel încât rezolvările efectuate să producă copiilor satisfacții;
- asigurarea unei structuri variate activității (combinarea etapelor de repetare, predare și verificare, ca și a formelor sub care se realizează fiecare);
- evidențierea, pe prim plan, a noutății pe care o învață și o practică;
- realizarea corelației între cunoștințele matematice și cele privind mediul înconjurător, pozițiile spațiale și dezvoltarea vorbirii;
- îndeplinirea sarcinilor date în mod conștient de către fiecare copil, mai întâi obiectual, acționând asupra materialului individual, apoi verbalizând rezultatele acțiunii explicând soluția găsită, procedeul folosit, schimbarea produsă;
- folosirea unui limbaj cât mai apropiat de limbajul matematic, pe care copiii să-l însușească treptat și integrat;
- pregătirea din timp a materialului (demonstrativ și individual) conform scopului activității.
Rezolvând în mod sistematic și pe rând, cu toți copiii, exercițiile-joc se asigură o armonioasă dezvoltare a capacităților cognitive ale copiilor și în special a gândirii matematice. Totodată se valorifică foarte mult partea aplicativă a cunoștințelor prin lărgirea sferei de aplicare și de descoperire a aspectelor matematice și în alte situații concrete din mediul ambiant în care copiii își desfășoară activitatea.
Organizarea acestor exerciții-joc nu înseamnă matematizarea întregii activități pe care o desfășoară copiii zilnic la grădiniță, dimpotrivă, desfășurate atunci când este cazul și în mod firesc în jocul copiilor, devin elemente plăcute, dorite de copii, care dau sens căutărilor și acțiunilor lor.