Arta este o gramatică cu o morfologie şi o sintaxă proprie, este limba universală care nu este maternă şi care nu se învaţă de la sine, nefiind înţeleasă în adevăratul ei sens decât prin cultură.
Lumea copilului rămâne cea mai frumoasă, cea mai curată şi cea mai inventivă. În jocul lui serios, copilul creează lucrări deosebite şi de aceea noi, cei maturi, trebuie să ştim din când în când să ne întoarcem în lumea copilăriei sau, mai bine, să nu ne desprindem de ea niciodată. Educația estetică și artistico – plastică se realizează prin fiecare lecție dacă este bine concepută și eficient predată, cât și prin vizite la muzee, excursii, astfel prin tema plastică și subiectul lecției sunt trezite emoții și sentimente puternice împletite cu noi acte de creație.
„Toată taina unei lecţii bune stă în căldura sufletului. Trebuie să zbârnie sufletul dascălului ca să răsune strunele din sufletul şcolarului.” – G. C. Longinescu
A fi creator, în sens general, înseamnă a fi capabil să stabilești legături artistice noi, neașteptate, între cunoștințele dobândite sau între acestea și cele noi, a face combinații cu o anumită intenție întrucât activitatea creativă are întotdeauna un scop clar conturat.
Dar orice activitate creatoare presupune mai întâi un bagaj de cunoștințe temeinic însușite. De aceea, copilul trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare ca apoi să poată să utilizeze ideile sale originale.
Metodele activ-participative
Sunt metode folosite în activitatea metodică de la clasă fiind centrate pe elev. Avem de-a face cu o metodologie diferenţiatoare, de individualizare sau personalizare a procesului de instruire, dar egală, prin şanse, cu a celorlalţi.
Brainstormingul- Este o metodă a discuţiei în grup cu funcţia de a înlesni căutarea unei soluţii adecvate la o problemă prin mobilizarea ideilor tuturor participanţilor, amânându-se judecarea ideilor enunţate. Se cultivă creativitatea de grup, se stimulează gândirea divergentă.Mărturisesc că apelez la această metodă la predarea designului grafic, în realizarea afişului pe temă dată. Imaginea cheamă imagini de aceea după predare discutăm planşe ale elevilor mai mari, demonstrându-le cum expresivitatea ţine de mişcarea, tensiunea, ritmul şi contrastul liniei, de construcţia formelor şi de cromatica abordată. După predare legăm imaginile care apar de noi tehnici sau modalităţi de asociere a elementelor de limbaj potrivite, astfel încât să obţinem originalitate şi diversitate. De obicei brainstormingul e legat de imagini asociate temei şi ulterior vin şi sugestiile cromatice sau de utilizare a elementelor de limbaj. În final se sortează ideile în funcţie de timpul de lucru, originalitate, aplicabilitate şi se creează diversitate prin eliminarea unor părţi, schimbarea gamei, a dominantei, organizarea diferită a compoziţiei, modificarea construcţiei formei.
Metoda cadranelor- Metodă a gândirii critice, presupune trasarea pe mijlocul foii a doua drepte perpendiculare, astfel încât să se formeze cele patru cadrane în care elevii vor nota informaţiile solicitate. Se poate lucra individual sau cu clasa împărţită pe grupe şi atunci fiecare grupă va primi o fişă. Se pot problematiza noţiunile predate în funcţie de obiectivele propuse în respectiva lecţie. Propun o variantă a cadranelor în studiul culorii ca element de limbaj:
Cadranul I: În ce fel variază expresivitatea culorilor?
Cadranul II: Ce poate exprima culoarea (ce rol poate avea)?
Cadranul III: În ce relaţii se pot găsi culorile şi ce semnificaţii au?
Cadranul IV: Realizează un desen în care să foloseşti culoarea în cât mai multe ipostaze ( amestec, contrast, armonie) şi eventual asociată altor elemente de limbaj plastic
Metoda proiectului-Se poate materializa în proiecte de acţiune ecologică: Natura –sursa inspiraţiei noastre, proiecte de tip probleme – Studiul culorii în artă.Etapele sunt: alegerea proiectului, programarea etapelor, realizarea etapelor, aprecierea rezultatelor (în raport cu obiectivele cognitive, afectiv-atitudinale atinse) şi a modului de participare a grupului. Accentul cade pe stimularea efortului şi iniţiativei elevilor, pe alegerea metodelor şi tehnicilor de lucru şi a mijloacelor materiale necesare pentru ca elevii să se simtă răspunzători pe lucrul întreprins. Profesorul veghează din umbră, are rol de animator sau de for de avizare sau sancţionare a rezultatelor parţiale sau finale. El doar cooperează cu elevii nu se substituie activităţii acestora. Activitatea poate fi orientată pe baza întocmirii unui ghid cu întrebări, probleme, indicaţii, sarcini de cunoaştere de acţiune, etapizare.
Diagrama Venn.- Se cere elevilor să discute două creaţii plastice ale unor elevi diferiţi, interesându-i ceea ce au comun (asemănător) şi diferit, apoi să facă pe caiet sau tablă o reprezentare grafică a două cercuri care se intersectează. O asemenea perspectivă sprijină învăţarea prin focalizarea pe atributele rezultate din compararea elementelor de similaritate şi a diferenţelor. Poate tema plastică şi subiectul au fost comune dar diferă compunerea în pagină, armonia cromatică, dominanta cromatică (caldă-optimism), preferinţa pentru pata picturală sau plată, pentru punct sau linie, pentru folosirea non-culorilor; ritmul liniar, calitatea desenului diferă, unii elevi se exprimă mai spontan, sunt mai temperamentali, altii sunt mai descriptivi, mai elaboraţi, mai atenţi la detalii.
Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)Copii sunt rugaţi să noteze tot ce ştiu despre culoare ca element de limbaj plastic, nefiind necesar să se pună accent pe corectitudinea celor notate (e stimulată creativitatea cursanţilor).Apoi ideile sunt notate şi inventariate de profesor pe tablă. Li se comunică informaţiile noi sub formă de text scris şi li se cere elevilor să noteze pe text patru tipuri de semne: bifa pentru ce ştiau, minus pentru ce contrazice ce ştiau, plus pentru informaţia nouă, semn de întrebare pentru neclarităţi. La final are loc un interviu reciproc între colegi, metoda aducând avantajul eficienţei şi implicării cursanţilor în procesul învăţării.
Turul galeriei– Presupune parcurgerea unor anumiţi paşi: brainstorming individual, interviu de grup, producerea planşelor, susţinerea produselor de către un raportor, afişare de produse, efectuarea turului galeriei, dezbatere. Elevii lucrează în grupe de câte 3-4. Am propus utilizarea culorilor într-un afiş pe tema protecţiei mediului. Expunerea subiectului trebuie să cuprindă toate datele necesare şi criteriile implicate: necesitatea folosirii expresivităţii culorilor, prin ritm si contrast, contraste cromatice sugestive, mesaj sugestiv, caracterul de literă adecvat, informaţii sugestive în legatură cu subiectul (biodiversitate, metode de poluare, flora şi fauna pe cale de dispariţie). Fiecare grup îşi alege o temă sau toate grupurile pot avea aceeaşi temă.
Un secretar ales de elevii grupei notează rezultatele brainstorming-ului pe o coală de hârtie cât mai mare, folosind markere de diferite culori sau utilizând alte materiale. Se pot face mai multe scheme, din care se alege una. Timpul de lucru se stabileşte la început, proporţional cu obiectivele de atins. Şeful grupei susţine produsul realizat în faţa celorlalte grupe. Posterele sunt apoi expuse în diferite locuri din clasă. După expunere fiecare grup examinează produsele celorlalte grupe, rotindu-se de la un produs la altul, se notează comentarii, idei, critici, soluţii care vor fi adresate celorlalte grupe. După turul galeriei, fiecare grup răspunde la întrebările celorlalţi şi clarifică unele aspecte solicitate de colegi, apoi îşi examinează propriile produse prin compararea cu celelalte. În acest mod, prin feed-back-ul oferit de colegi, are loc învăţarea şi consolidarea unor cunoştinţe, se valorizează produsul activităţii în grup şi se descoperă soluţii alternative la aceeaşi problemă sau la acelaşi tip de sarcină.