Erasmus+ aduce numeroase oportunităţi de învăţare pentru tineri şi adulţi, în toate sectoarele programului: educație școlară, educaţia adulţilor, învăţământ superior, formare profesională, tineret și sport. În cadrul proiectul Erasmus+ „Motivație și performanță în procesul instructiv-educativ!” cu nr. de referință 2022-1-RO01-KA121-SCH-000056123, organizat de Liceul Tehnologic „I.C. Petrescu” Stâlpeni, am participat la cursul „Spice up formal education!” din Grecia, care a vizat îmbunătățirea abilităților cadrelor didactice pentru facilitarea utilizării metodelor de educație non-formală pentru creșterea motivației elevilor. În cadrul acestui parcurs de formare, am avut oportunitatea de a-mi îmbogăți atât experiența profesională – acumularea de noi cunoștințe teoretice și practice, metode noi de predare-învățare-evaluare – cât și experiența personală – vizitarea unor obiective turistice cu o valoare istorică deosebită.
Una dintre temele tratate, ca profesor diriginte, la ora de consiliere și orientare a fost ”Diversitatea nu este ceva rău, ci un bine” John Stuart Mill , utilizând metode învățate în cadrul acestui curs.
Acceptarea diferențelor este elementul esențial al existenței noastre ca ființe sociale. Toleranța înseamnă cunoașterea, recunoașterea și acceptarea modului de a fi diferit al persoanelor sau grupurilor.
Obiectivele urmărite în cadrul lecției au fost: formarea și dezvoltarea unor capacități de comunicare, participarea activă a tuturor elevilor în activitatea de grup; cunoașterea și consolidarea grupului; își vor forma atitudini corecte – pozitive și deschise – față de incluziune; formarea si dezvoltarea unor deprinderi corespunzătoare unor atitudini sănătoase, de combatere a acțiunilor de discriminare la școală, din grupul de prieteni etc.
1. Metodă de împărțire a elevilor în echipe/ rupe. Elevii sunt așezați în cerc iar la semnalul profesorului vor căuta parteneri pentru formarea grupului în funcție de cerințe. Dacă profesorul spune ”Grup de patru brațe folosind doar mâna stângă ”, elevii se vor grupa câte patru, lipindu-și brațele sau ”Grup de trei picioare folosind doar piciorul drept ”,”Grup de cinci capete” etc. Se repetă de mai multe ori formarea grupurilor la îndemnul profesorului cu număr divers de persoane .În funcție de numărul de elevii din clasă se formează în final grupuri cu cinci sau șase elevi.
2. Metodă de cunoaștere sau interacțiune între membrii grupului. După formare grupurilor, fiecare echipă prin colaborare, își va alege un nume și un reprezentant care va fi invitat să aștepte afară sau într-un spațiu la distanță de grupuri. La solicitarea profesorului fiecare grup va avea la dispoziție cinci minute să găsească trei caracteristici comune membrilor săi. Exemplu: Toți membrii din grupul respectiv joacă fotbal sau dansează, iubesc animalele, înțeleg sau nu la o anumită disciplină etc.
După cele cinci minute, sunt invitați în fața echipelor, reprezentanții care va trebui să aleagă în ce grup se integrează în funcție de interesele acestora. Pe rând vor trece pe la echipe și vor spune „Cred că fac parte din acest grup deoarece ……..” (de ex., mie îmi place fotbalul dar și vouă etc.). Dacă găsește caracteristica grupului, se va alătura echipei dacă nu încearcă la alt grup sau rămâne fără echipă, neintegrându-se.
Concluzii. Elevii sunt întrebați dacă au înțeles rolul jocului, descoperirea motivației/caracteristicii comune, de ce unii reprezentați nu sau integrat la un grup sau au reușit mai greu etc. Discuțiile vor fi îndreptate către incluziune, despre faptul că nu toți suntem la fel dar pentru a ne integra avem nevoie de toleranță, empatie și găsirea obiectivelor comune.
3. Incluziune. Materiale necesare: coli A4, markere, carioci sau culori, lipici.
Fiecare echipă primește câte o coală A4 și un marker. Sunt invitați să scrie, după părerea lor, categoriile de copii care se integrează mai greu la o clasă sau grup iar pe verso metode de adaptare a lor.
Exemple. Copiii emotivi, tocilari, copiii cu CES, de altă religie, naționalitate, din medii defavorizate etc.
Pentru integrare: Să comunice, să își facă prieteni, să vorbească cu psihologul școlar/dirigintele/părinți, activități/proiecte în echipe, să fie consiliată întreaga clasă și motivată către empatie, înțelegere și unitate etc.
În ultima etapă, fiecare echipă desenează un poster din patru coli lipite cu tema !”Incluziune-Nu toți suntem la fel!”. Posterele vor fi lipite formând la final un poster mare al întregii clase.
O altă metodă descoperită la curs care implică talentul actoricesc al elevilor dar mai ales analiza și soluționarea unor situații delicate/conflictuale din viața lor sau a celor apropiați lor este metoda Teatrul forum. Avantajele acestei metode sunt: facilitează comunicarea; organizează clasa și concentrează atenția asupra celor expuse; dezvoltarea creativității; creșterea stimei de sine.
Teatrul Forum poate fi folosită în diferite contexte de educație non-formală dând șansa participanților să învețe din experiența directă. Este o metodă care se bazează pe învățarea prin experiență. Poate fi utilizată în comunități de toate tipurile în care există persoane care sunt în risc de excluziune socială, în care se întâlnesc situații de discriminare ale anumitor categorii de oameni, în orice contexte în care vedem oameni care susțin stereotipurile și prejudecățile, în care intoleranța și mila sunt sentimente care provoacă suferința (astfel putem vorbi de instituții de învățământ, familie, instituții publice, stradă, cartier, comunități de rromi, penitenciare etc). De asemenea, metoda poate fi folosită acolo unde observăm: indiferența, lipsa de interes în problemele celorlalți și ale comunității în general, neimplicare și pasivitate, agresiune și intoleranță.
Astfel, Teatru Forum se pune în scena în spații publice și în fața persoanelor care se confruntă cu problema pusă în scenă, pentru a crea un context de învatare pentru publicul larg (copii, tineri, adulti și bătrâni). Tematica abordată poate fi foarte diversă deoarece piesa preia scene din realitatea publicului.
Teatru Forum are trei părți: Prezentarea personajelor, Intriga, Decizia iar personajele pot fi: opresorul, opresatul , aliații, Jockerul. Personajele sunt create incomplet pentru ca cei din public să vină cu completări. Se repetă scena intrigii de mai multe ori fiind influențată acțiunea povești de părerea spectatorilor.
Cursul Spice up formal education a fost dinamic, permițând învățarea exercițiilor practice pentru a integra tehnicile și strategiile cu multă ușurință. Am împărtășit în cadrul acestui articol o parte din metodele învățate ca exemple de bine practici.
În opinia mea, proiectele Erasmus+ sunt oportunități grozave de a intra în contact cu experiența dascălilor de pretutindeni, de a împărtăși experiențe, cunoștințe, emoții.