Evaluarea reprezintă una dintre etapele importante ale activităţii didactice, de calitatea ei depinzând calitatea întregului proces didactic. Modul de realizare al acestui proces, rezultatele obţinute şi modul în care sunt acestea sunt prezentate elevilor, concluziile formulate şi modul adecvat de folosire al acestora, sunt determinante în abordarea ulterioară a demersului didactic.
Evaluarea trebuie realizată în permanenţă, integrată în toate etapele procesului didactic, elevii cunoscând în permanenţă ce se aşteaptă de la ei, ce au reuşit să realizeze, cât au reuşit să realizeze, ce pot face pentru a-şi îmbunătăţi activitatea şi rezultatele. Pentru elevi, evaluarea trebuie să fie stimulativă, să-i motiveze, şi nu să reprezinte un factor de stres, un „test ” la care trebuie să ia o notă, fără să înţeleagă foarte clar ce reprezintă această notă. Elevii trebuie să fie preocupaţi de obţinerea unor rezultate bune nu doar pentru a obţine un loc bun în ierarhia elevilor clasei sau şcolii ci şi pentru că aceste rezultate bune reprezintă un pas înainte în pregătirea şi formarea lor. Pentru profesori, evaluarea nu trebuie să reprezinte o modalitate de pedepsire a elevilor, prin acordarea unor note mici, ci un mijloc prin care elevii să fie motivaţi, stimulaţi să-şi îmbunătăţească şi depăşească rezultatele.
În prezent, se constată o schimbare de concepţie în ceea ce priveşte evaluarea şi tendinţa de a evalua activitatea elevului în permanenţă, în toată complexitatea ei; există tot mai mult tendinţa de evaluare a activităţii elevilor folosind instrumente de evaluare complementare sau alternative, mult mai agreate de către elevi. În acest fel, prin realizarea evaluării, profesorul devine un „formator” care are ca obiective identificarea punctelor slabe, a dificultăţilor care apar în pregătirea elevilor şi găsirea de soluţii pentru remedierea acestora, oferind elevului puncte de sprijin, „punţi” care să-l ajute să-şi lămurească problemele, să-şi completeze informaţiile, „să se corecteze pe sine „.
La dispoziţia profesorului evaluator stau numeroase metode alternative de evaluare, referatul reprezentând una dintre metodele cele mai folosite. Elevii pot realiza atât referate care au la bază activitatea experimentală, practică, desfăşurată în laboratoarele de chimie sau de specialitate, cât şi referate bazate pe informarea documentară, pe diferite teme de studiu primite. Indiferent de natura referatului, realizarea acestuia presupune implicare din partea elevilor, responsabilitate, capacitatea de a se organiza, de a se informa, de a selecta informaţii dintr-o bibliografie dată, de a colabora şi de a lucra în echipă, de a redacta şi prezenta un material, etc. Referatele bazate pe informarea documentară pot fi folosite pentru completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor, în realizarea unor teme de sinteză, în cadrul participării la sesiuni de referate pe diferite teme, etc. Astfel, elevilor li se poate cere ca, pe baza cunoştinţelor pe care le au şi folosind informaţiile din diferite surse bibliografice, să realizeze un referat care poate avea una din temele:
- Surse de poluare şi poluanţi ai apelor naturale.
- Efectele poluării aerului asupra sănătăţii oamenilor.
- Surse de poluare şi degradare a solului.
- Biodiversitatea şi rolul ei în menţinerea echilibrului natural.
- Deşeurile şi impactul lor asupra mediului.
În realizarea acestor teme, elevii trebuie stimulaţi şi încurajaţi să-şi prezinte şi să-şi susţină propriile păreri, să aducă argumente pro şi contra, pe care să le prezinte în faţa colegilor şi a profesorului.
La disciplinele de specialitate de la specializările Tehnician chimist de laborator şi Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului, se utilizează foarte mult referatele realizate în urma desfăşurării, de către elevi, a activităţilor practice, de laborator, prin care elevii determină diferiţi indicatori fizici şi chimici ai apei, aerului şi solului. Astfel, elevii pot realiza, în urma desfăşurării activităţii practice, referate cu tema:
- Determinarea durităţii apei.
- Determinarea cantităţii de calciu din diferite surse de ape minerale.
- Determinarea alcalinităţii apei.
- Compoziţia chimică a apei de la robinet.
- Determinarea umidităţii solului.
Realizarea acestor referate presupune din partea elevilor înţelegerea clară a activităţilor pe care le–au desfăşurat, capacitatea de a-şi sintetiza şi organiza informaţiile, de a calcula şi de a formula concluzii pe baza rezultatelor obţinute practic.
Indiferent de natura referatului pe care elevul trebuie să-l realizeze, folosirea acestei metode de evaluare are un puternic caracter formativ, dezvoltând la elevi capacitatea de a-şi folosi şi organiza cunoştinţele, de a sintetiza informaţiile, de a le transfera în situaţii de învăţare variate. În plus, metoda contribuie la creşterea încrederii elevului în capacitatea sa de învăţare, de recuperare, de progres, şi reduce dezinteresul sau stresul produse de metodele de evaluare tradiţionale.
Referatele realizate de către elevi pot reprezenta o componentă importantă a portofoliului unui elev. Alături de acestea, în portofoliul elevilor se pot regăsi teste de evaluare, fişe de lucru, chestionare, soluţii ale unor probleme deosebite, temele pentru acasă, activitatea suplimentară a elevului, participări şi rezultate la diferite concursuri, etc. Astfel, portofoliul poate deveni imaginea activităţii desfăşurate de un elev pe parcursul unei perioade mai mari de timp, a progresului realizat de către acesta, profesorul putând interveni eficient pentru a aduce completări, pentru a lămuri diferite neînţelegeri, pentru a stimula elevul în obţinerea unor rezultate tot mai bune. Un instrument de evaluare complex, portofoliul, poate fi particularizat în funcţie de capacitatea şi ritmul de învăţare al fiecărui elev. Alături de referat, reprezintă un instrument de evaluare tot mai agreat, înlăturând tensiunea şi stresul provocate de metodele de evaluare tradiţionale, dar fără a le înlocui în totalitate.
Bibliografie
1. S. Fătu, Metodica predării chimiei în liceu, Editura Corint, Bucureşti, 1998.
2. Ministerul Educaţiei Naţionale, Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, Ghid de evaluare la chimie, Bucureşti, 1999.
3. V. Şunel, I. Ciocoiu, T. Rodica, E. Bîcu, Metodica predării chimiei, Editura Marathon, Iaşi, 1997.