Metode interactive pe baza surselor istorice

Articolul propune utilizarea unor metode interactive pe baza surselor istorice: jocul de rol, Jurnalul cu dublă intrare, un organizator grafic, zidul graffitti. Toate aceste metode au plecat de o sursă istorică. Utilizând informațiile din sursa istorică, elevii au realizat sarcinile de lucru și au dobândit cunoștințe, atitudine și abilități. Demersul didactic pe care îl propunem nu doar facilitează legătura cu sursa istorică, dar permite o învățare activă, interactivă și atractivă.

„Îi poți da unui elev cate o lecție în fiecare zi, dar dacă îl poți îndruma să învețe stârnindu-i curiozitatea, el își va dedica întreaga viață învățăturii.” – Clay P. Bedford

Ne propunem să prezentam câteva metode de lucru pe baza surselor istorice pe care le-am utilizat la disciplina Istorie, la clasa a VII a pentru domeniul de conținut “ Primul Război Mondial “.- “ Viața în tranșee și frontul de acasă “. Am optat pentru metoda jurnalului cu dublă intrare, zidul graffitti, un organizator grafic și un joc de rol. Toate aceste metode au plecat de o sursă istorică. Utilizând informațiile din sursa istorică, elevii au realizat sarcinile de lucru și au dobândit cunoștințe, atitudine și abilități. Demersul didactic pe care îl propunem nu doar facilitează legătura cu sursa istorică, dar permite o învățare activă, interactivă și atractivă a istorie.

Pentru a putea prezenta informații despre” viața pe front “ am utilizat metoda jurnalului cu dublă intrare, pe baza unei surse istorice. Elevii au lecturat fișa de lucru și apoi au realizat sarcina de lucru (au explicat practic ceea ce le-a atras atenția). Metoda a permis elevilor să afle informații despre modul în care se “serbau “ pe front Crăciunul, Sf. Nicolae, Anul Nou. Mulți elevi au făcut comparație între situația de “ acasă “ (în urmă cu un an) și cea de pe front. Au putut să aprecieze condițiile grele de pe front, au sesizat tristețea, dorul de acasă. Mulți elevii au observat că soldații devin mai credincioși, se roagă “pentru o pace dreaptă.”.

Fișă de lucru – Jurnalul cu dublă intrare

Jurnalul lui Nikolasus Pall

Ostaș al Imperiului Austro-Ungar, a notat într-o agendă de buzunar tot ce i s-a întâmplat în decursul anilor 1916-1918, documentul se află la Biblioteca Județeană “ Ioan N Roman “ din Constanța

Cadoul de Sf. Nicolae „la 6 decembrie 1916. Îmi aduc aminte acum un an, când ne-am adunat veseli înainte de masă, la ora 10, ca să sărbătorim onomastica mea. Dar unde a rămas acel timp ? Azi mă chinui în Alpi, cu răbdare, pentru patrie. Până și timpul s-a întristat, norii acoperă cerul, ninge și zăpada acoperă totul. Și vântul dureros duce dorul meu pe pământuri îndepărtate. Acolo unde acum un an ridicam un pahar de vin și acum bat picioarele să nu înghețe.”

Crăciunul „24 decembrie 1916 Crăciun pe front. Primul și s-ar putea zice să fie și ultimul. Aveam un mic brad pe care ard lumânările. Momentul a fost foarte trist, pentru că m-am gândit la cei de acasă. Oare acasă nu chiar acum aprindeau lumânările ? Apoi a venit băutura. Am băut toți de ne-am îmbătat, până la comandant. Și nici măcar inamicul n-a tras (Și așa era destul de departe).

„La 1 ianuarie 1917. În numele lui Dumnezeu, a fost Anul Nou. Iar mi-am amintit de ce făceam acum un an, la Revelionul trecut. Am fost primul din plutonul de reflectoare care a fost de jună, de la ora 12, la ora 2, pe o furtună de scos copacii din rădăcină. Era periculos să stai și în barăci. La ora 12, am tras câte un foc în aer cu colegul meu pe care l-am schimbat. Am sunat apoi toate posturile pe care le știam și – urat La mulți ani!. Jos la baracă colegii erau pregătiți și au cântat „Dumnezeu să ne ajute” și imnul. Așa a început aici Anul Nou. Dumnezeul meu, cine știe dacă mai prind un an nou și dacă da, unde și cum? Doamne, ajută-i pe părinții mei, pe frați și pe rude, să ne dai o pace dreaptă!”

………………………………………………………….

Pentru a prezenta informații cât mai ample despre viața în tranșee am utilizat medota zidului graffiti. Elevii au lecturat sursa istorică și pe baza informațiilor au putut să prezinte informații din tranșee. Elevii au realizat foarte repede sarcina de lucru. Au putut să identifice condițiile de viață din tranșee : lipsa alimentelor, dificultățile igeniei, prezența noroiului și a șobolanilor. Sarcina de lucru a creat cpompeție între elevii, fiecare încercând să rezolve cât mai ine și mai rapid, sarcina de lucru.

„Tranșeele erau lucrări defensive ca niște șanțuri cu parapete de pământ. Părțile beligerante nu se aflau niciodată prea departe, și nici una dintre tabere nu înainta mai mult de câțiva kilometri în țara nimănui, pământul dintre cele două tabere. Condițiile de viață din tranșee erau îngrozitoare, soldații sufereau din cauza lipsei alimentelor, a păduchilor, a șobolanilor, și a duhoarei îngrozitoare lăsate de cadavrele ce nu puteau fi îndepărtate cu rapiditate. Ploile torențiale transformau tranșeele în mlaștini noroioase, în care soldații stăteau afundați până la genunchi.” (Plantagenet Somerset Fry, „Istoria Lumii”, Atlas, pag. 306)

Pe baza lecturării sursei istorice, completează pe zidul graffitti, problemele cu care se confruntau soldații.

Pentru a oferi o imagine cât mai amplă a situației de pe front am propus un joc de rol pe baza unor surse istorice.

„Sunt tânăr, am 20 de ani, dar nu cunosc din viaţă decât deznădejdea, moartea, frica şi îmbinarea celei mai neghioabe superficialităţi cu un abis de suferinţe. Văd popoare asmuţite unul împotriva altora ucigându-se tăcute, neştiutoare, tembele, docile fără vină. Văd că minţile cele mai înţelepte din lume născocesc arme şi cuvinte, pentru a face toate acestea mai rafinate şi mai de lungă durată. Şi, o dată cu mine, văd asta toţi oamenii de vârsta mea, de aici şi de dincolo, din toată lumea, o dată cu mine suferă la fel toată generația mea… Ani de-a rândul, îndeletnicirea noastră a fost aceea de a ucide, a fost prima noastră profesie de viaţă.” (E.M REMARQUE- PE FRONTUL DE VEST NIMIC NOU)

Aceste minute sunt ultimele de viaţă pentru mulţi dintre noi. Ne temem, privindu-ne, că deja am devenit victime… Brusc, artileria tună zdrobitor, spintecator, înspăimântător. Totul urlă, trăsneşte, se mișcă. Aerul dispare. Suntem în mijlocul unui vârtej monstruos, bucăţi de cer se prăbuşesc, comete se întretaie şi se fărâmiţează cu sclipiri de scurtcircuit. Suntem prinşi de sfârşitul lumii.” (Gabriel Chevallier, ”Groaza”)

Joc de rol

Imaginează-ți că ești un soldat aflat pe front. Descrie ce se întâmplă. Utilizează informațiile din sursele istorice de mai sus.

………………………………………………………….

Elevii au reușit să-și formeze o imagine cât mai fidelă a situației de pe front. Elevii au realizat sarcina de lucru utilizând cunoștințele dobândite anterior dar și cele din sursele istorice. în funcție de nivelul intelectual au realizat interpretare critică a informației oferită de sursele istorice, au realizat asemănări și deosebirii între informațiile din sursele istorice.

Din dorința de a prezenta informații despre „viața din spatele frontului“, am utilizat o sursă istorică și am solicitat elevilor să completeze informațiile într-un organizator grafic. Elevii au citit sursa istorică și au identificat rapid greutățile cu care se confruntau cei de acasă: lipsa resurselor, raționalizarea produselor, teamă de a nu victime ale bombardamentelor, distrugerea infrastructurii, “ frica “ de a nu-i pierde pe cei dragi. Interacțiunea cu sursa istorică a permis elevilor să identifice cât mai multe dificultăți pe care le înregistrau civili.

„Nu numai cei din prima linie riscau și sufereau. Și cei rămași acasă erau în primejdie și trebuiau să îndure lipsuri. Civilii erau bombardați din aer, iar dacă locuiau într-un oraș litoral trebuiau să facă și bombardamentelor dinspre mare. Distrugerea navelor de aprovizionare a condus la lipsa acută de alimente. Magazinele nu prea aveau ce vinde cozilor tot mai lungi ce se formau în fața lor. Foarte curând oamenii nu au mai primit decât cantități fixe de alimente sau rații. Soțiile și familiile celor plecați pe front trăiau cu teama că cei dragi au fost răniți sau omorâți. Implicarea întregii populații în război s-a numit război total.” (Plantagenet Somerset Fry, „Istoria Lumii”, Atlas, pag. 307)

Pe baza sursei istorice, completează în organizatorul grafic greutățile cu care se confruntau cetățeni pe frontul de acasă.

Metodele interactive pe baza surselor istorice au permis o învățare reală, concretă Elevii dobândesc cunoștințe pe care le pot utiliza în diferite contexte. Interacțiunea cu sursa istorică permite elevului să-și dezvolte o gândire critică și reflexivă, să utilizeze un limbaj de specialitate.

Bibliografie

Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol – „Tendinţe în didactica istoriei”, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2005
Cerghit, Ioan – „Metode de învăţământ”, Editura Poliorom, Iaşi, 2006.
Gombrich, H. Ernst – „Istoria lumii” Editura Pro Editură și tipografie, București, 2006.
Pânişoară, Ion-Ovidiu – „Comunicarea Eficientă”, Editura Polirom, Iaşi 2006.
Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta – „Predarea istoriei şieducaţiei pentru cetăţenie democratică: demersuri didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006.
Programa Şcolară pentru disciplina Istorie clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti.
Țintea, Aurelia „Istorie, clasa a VII-a – Auxiliar didactic”. Editura Revers, Craiova, 2022.