De-a lungul timpului, aplicând metode activ participative în lecţiile de matematică, nerenunţând niciodată la metodele clasice, am constatat că este foarte importantă şi cooperarea cu părinţii şi cu ceilalţi parteneri educaţionali, pentru a putea realiza ce metode ar fi eficiente pentru o bună însuşire a noţiunilor de matematică.
„În sistemul social de educaţie şi învăţământ, profesorii trebuie să se raporteze la cei pe care îi educă, să stabilească relaţii de cooperare cu părinţii acestora şi cu alţi factori interesaţi ai societăţii. Ei nu educă numai la catedră sau în clasă, ci, prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii, desfăşoară o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi direcţionare .” afirma Romiţă B. Iucu, în Managementul clasei de elevi”.
Turul galeriei este o metodă utilă, antrenantă, deoarece elevii observă mai degrabă greşelile colegilor în rezolvările afişate şi, astfel, captarea atenţiei se realizează pentru o perioadă mai lungă de timp. Ştiu/ Vreau să ştiu/ Am învăţat este o altă metodă ce ajută foarte mult elevii ce întâmpină dificultăţi în învăţare dar îşi doresc să ştie mai mult. Cei ce înţeleg mai repede noţiunile ar putea să-i sprijine cu explicaţii, cu exemple, pe ceilalţi.
Aplicate la clasă, astfel de metode au un rol în cultivarea relaţiilor de colaborare şi bună înţelegere între elevi, aceştia au reuşit să se înţeleagă reciproc şi să se accepte aşa cum sunt, au înţeles că nimeni nu trebuie ridiculizat sau marginalizat.
Şi lucrul cu manualul sau auxiliarul este foarte important deoarece elevul învaţă să citească informaţia scrisă şi să noteze idei esenţiale ce trebuie memorate şi aplicate atunci când este cazul. Astfel, elevul exersează operaţiile gândirii şi folosirea unor principii care necesită imaginaţie, atenţie, creativitate, intuiţie.
Vom antrena foarte bine elevii dacă folosim pe rând sau combinate strategiile prezentate. Alungăm, astfel, monotonia, stabilim o relaţie de permanentă cooperare prin cele mai eficiente căi cu scopul obţinerii celor mai bune rezultate. Vom avea în vedere, ca pe parcursul lecțiilor să evaluăm: capacitatea elevilor de a argumenta orice afirmaţie făcută, capacitatea de a reproduce şi a reactualiza cunoştinţele, capacitatea de a comenta şi elabora idei noi, capacitatea elevilor de sinteză a cunoştinţelor.
Este important ca la finalul fiecărei ore să apreciem activitatea clasei, per ansamblu, dar şi activitatea elevilor ce au demonstrat atitudini deosebite, pentru a încuraja astfel de atitudini. Ori de câte ori apare o atitudine reticentă faţă de oră sau faţă de colegi este bine să nu trecem cu vederea şi să facem astfel încât toţi elevii să participe activ chiar dacă nu reuşesc să rezolve sarcinile în totalitate ci doar parţial. Fiecare pas mic făcut pentru înţelegerea noţiunilor înseamnă, de fapt, un mare progres, în anumite situaţii. Încurajarea este extrem de importantă mai ales în cazul celor ce nu au aptitudini pentru matematică.
Matematica se poate însuşi, cu plăcere, şi în cadrul activităţilor extracurriculare, unde pot desena pe asfalt, pot decupa forme geometrice, pot confecţiona corpuri geometrice , le pot personaliza.
„Suntem purtătorii bogaţi ai unor excepţionale posibilităţi. Tot ce putem crede..este că ni s-a dat să luminăm cu floarea noastră de mâine un colţ de pământ. Tot ce putem spera ..este mândria unor iniţiative spirituale, istorice, care să sară din când în când ca o scânteie şi asupra creştetelor acestor copii.” – Lucian Blaga
Bibliografie
– Romiţă B. Iucu, Managementul clasei de elevi , Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională, Editura Polirom, Iaşi, 2006;
– Păcurari O, Învăţarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001;
– Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996.