În abundența informațională cu care societatea actuală se confruntă, sistemul educațional are dificilul rol de a forma personalități care să discearnă informația prețioasă de cea excedentară, să extragă esențialul din general. Astfel, în educație a apărut termenul de „educație modernă”. Înveți nu doar pentru „a ști” și a stoca o serie de informații din diferite domenii, ci pentru „a face”, pentru a folosi ceea ce știi, pentru a aplica ceea ce ai acumulat, în folosul tău și al celorlalți.
„Nu vă mândriți cu predarea unui număr mare de cunoștințe. Stârniți numai curiozitatea. Mulţumiţi-vă să deschideţi minţile, nu le supraîncărcaţi. Puneţi în ele scânteia.” – Anatole France
Pedagogia modernă are în vedere educatori care uşurează cunoaşterea şi participă la construirea cunoaşterii. Cunoaşterea se realizează pentru că este utilă. Relaţiile educator-educat sunt deschise, bazate pe sprijin reciproc, pe respect, pe dialog constructiv, cooperare. Această viziune promovează colaborări strânse ale şcolii cu comunitatea.
Metodele active sunt acţiunile pedagogice care permit elevului satisfacerea trebuinţelor lui de activitate, de cercetare, de creativitate, de comparare şi de înţelegere a cunoştinţelor prin el însuşi sau în colaborare cu alţi elevi. Profesorul este animator, moderator, este cel care crează situaţiile stimulatoare, care susţine efortul elevilor.
• Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii)
Este o strategie care s-a dovedit eficientă în menţinerea atenţiei elevului în timpul lecturii textului, deoarece permite monitorizarea nivelului de înţelegere. Elevul va marca propoziţiile sau paragrafele citite cu următoarele coduri :
“√” pentru informaţii ştiute
“-“ pentru informaţii diferite de ceea ce ştia
“+” pentru informaţii noi
“?” pentru informaţii despre care ar vrea să ştie mai mult
• Interogarea autorului
Îl implică pe elev în lectura textului folosind întrebări de tipul:
“Ce încearcă să ne comunice autorul?”
“Cum ar fi putut explica această idee mai clar?”
“Ce cunoştinţe îţi sunt necesare pentru a înţelege mai bine?”
• Cvintetul
Este o poezie care necesită sintetizarea informaţiei. Regulile pentru elaborare sunt:
– versul 1 precizează subiectul;
– versul 2 descrie subiectul (două adjective) ;
– versul 3 exprimă acţiuni (3 verbe) ;
– versul 4 exprimă sentimente faţă de subiect (construcţie din 4 cuvinte) ;
– versul 5 exprimă esenţa subiectului.
Laleaua
Roşie, înaltă
Răsare, creşte, înfloreşte
Aduce bucurie în oraş
Înfrumuseţează.
• Ce se vede? Ce se aude? Ce se simte ?
Îi învaţă pe elevi să folosească percepţia senzorială pentru a înţelege mai usor conceptele teoretice. Profesorul citeşte cu voce tare un text şi cere elevilor să răspundă pe fişe sau caiete la cele 3 întrebări.
Ex.: Polenizarea; Activitatea cardio-respiratorie; Pădurea
• Ştiu. Vreau să ştiu. Am învăţat. (SVI)
Tabla se împarte în trei coloane mari. În prima coloană se trec informaţiile cunoscute de către elevi privitoare la subiectul propus. Se discută până când se detaşează un set de elemente esenţiale, de care elevii sunt suficient de siguri. Profesorul ghidează elevii pentru formularea întrebărilor despre lucrurile de care nu sunt siguri, pe care nu le ştiu şi ar dori să le afle. Acestea se trec în coloana a doua. După citirea textului, se revine asupra întrebărilor formulate şi se trec răspunsurile în coloana a treia. Întrebările rămase fără răspuns sau cele nou-apărute pot constitui un nou punct de plecare în investigaţiile ulterioare.
• Linia valorilor
Se adresează o întrebare la care răspunsul poate fi DA sau NU (întrebare binară). Elevii care răspund hotărât DA sau NU se plasează la capetele liniei imaginare, cei indecişi rămân la mijloc. Profesorul discută cu fiecare grup alegerea făcută, fără a face judecăţi de valoare. Elevii îşi pot schimba poziţia în funcţie de argumentele aduse de ceilalţi colegi. A fi indecis nu este întotdeauna un aspect negativ.
Ex.: Oxigenul trece din sânge în alveolele pulmonare?
Rădăcina cepei se numeşte bulb?
Sinapsa reprezintă transmiterea impulsului nervos de la un neuron la altul prin atingere?
Iepurele este consumator primar?
• Mozaic cu fişe de expert
Metoda îi implică pe elevi în propria educaţie, încurajează comunicarea şi dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare umană, stimulează cooperarea în vederea atingerii performanţei, are rol deosebit în dezvoltarea perceperii sinelui şi acceptării diversităţii.
Se identifică noţiunile de bază ce trebuie transmise şi se împarte colectivul de elevi în grupe de bază cu număr de elevi egal cu numărul de noţiuni. În fiecare grup de bază elevii numără de la 1 la n. Elevii cu numărul 1 din fiecare grupă de bază formează grupul de experţi 1, elevii cu numărul 2 formează grupul de experţi cu numărul 2, ş.a.m.d. Fiecare grup de experţi are de studiat şi lămurit o noţiune pe baza unei fişe de expert, apoi se întoarce în grupul de bază şi împărtăşeşte colegilor informaţiile sale şi primeşte informaţiile celorlalţi colegi.
De exemplu, pentru lecţia “Bioritmul plantelor”, se pot folosi următoarele fişe de expert:
FIŞA DE EXPERT 1 / 5
Citiţi cu atenţie textul, discutaţi şi răspundeţi la întrebare.
Care sunt caracteristicile climei primăvara şi toamna ? / vara şi iarna?
Pregătiţi-vă să predaţi informaţiile descoperite şi colegilor voştri.
FIŞA DE EXPERT 2 / 6
Citiţi cu atenţie textul, discutaţi şi răspundeţi la întrebare.
Care sunt plantele caracteristice primăverii şi toamnei ? / verii şi iernii?
Pregătiţi-vă să predaţi informaţiile descoperite şi colegilor voştri.
FIŞA DE EXPERT 3 / 7
Citiţi cu atenţie textul, discutaţi şi răspundeţi la întrebare.
Care sunt “bio-evenimentele” cele mai importante pe parcursul primăverii şi toamnei ? / verii şi iernii ?
Pregătiţi-vă să predaţi informaţiile descoperite şi colegilor voştri.
FIŞA DE EXPERT 4 / 8
Citiţi cu atenţie textul, discutaţi şi răspundeţi la întrebare.
Ce lucrări agricole sunt specifice primăverii şi toamnei ? / verii şi iernii ?
Pregătiţi-vă să predaţi informaţiile descoperite şi colegilor voştri.
• Brainstorming
Metoda “asaltului de idei” constă în formularea cât mai multor idei – unele chiar fanteziste – ca răspuns la o situaţie enunţată. Se mai numeşte şi “filosofia marelui DA” deoarece pe moment se acceptă orice idee, fără a se admite critici, după principiul cantitatea generează calitatea.
După o pauză pentru “aşezarea” ideilor, acestea se grupează după diferite criterii şi se analizează, argumentează, evaluează. Sunt selectate ideile originale sau cele mai apropiate de adevăr.
• Starbursting (explozia de stele)
Este o metodă similară brainstorming-ului, care are drept scop formularea cât mai multor întrebări privitoare la o situaţie dată.
• Metoda cubului – este o strategie care facilitează analiza unui subiect din puncte de vedere diferite şi poate fi folosită în orice moment al lecţiei. Se realizează un cub ale cărui feţe se pot acoperi cu hârtie de culori diferite, fiecare faţă a cubului are una dintre următoarele sarcini: Descrie (un obiect), Compară (cu ceva similar), Analizează (din ce este alcătuit, ce conţine), Asociază (cu ce seamănă, obiecte/ concepte/ idei asemănătoare), Aplică (la ce se poate folosi), Argumentează (pro sau contra folosind argumente logice). În rezolvarea acestor sarcini trebuie pornit de la simplu la complex, de la general la abstract. Forma finală se poate scrie pe tablă.
• Metoda Frisco are la bază interpretarea unui rol specific abordând o problemă din mai multe perspective:
– conservatorul apreciază meritele situaţiilor vechi, fără a exclude posibilitatea unor îmbunătăţiri;
– exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat în practică;
– pesimistul va relua aspectele nefaste ale îmbunătăţirilor aduse;
– optimistul va găsi posibilităţi de realizare a soluţiilor propuse de exuberant.
Această metodă prezintă următoarele avantaje: posibilitatea inversării rolurilor între participanţi, dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice şi logice.
• Tehnica Acvariului
Elevii formează două cercuri concentrice. Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o temă propusă. În discuţie se clarifică nelămuririle legate de temă şi se consolidează. Ceilalţi pot fi de acord sau nu cu cel care vorbeşte, susţinându-şi poziţia prin argumente. Cei din cercul exterior, ascultă/observă ce se discută în cercul interior. Observaţiile se fac în scris pe baza unei fişe (se observă relaţia dintre cei care discută, conflictele apărute, emoţiile, strategiile de discuţie).
Elevii pot schimba rolurile în cerc, dar este indicat ca tema de discuţie să se schimbe. Rolul profesorului poate fi variat: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, ghid, facilitator etc.
• Metoda RAI (răspunde-aruncă-ȋntreabă)
Elevul răspunde la o ȋntrebare, aruncă mingea unui coleg căruia ȋi adresează o ȋntrebare. Acesta răspunde şi arunca mingea altui coleg ş.a.m.d.
• Jocul – completare de rebusuri, diagrame, adnotare de desene, rezolvarea unui frazifon etc.
Ex. de frazifon
Găseşte cuvintele potrivite. Uneşte toate literele apoi desparte-le după regula: 9 + 2 + 5
– insectă supărătoare (5 litere)
– raid (4 litere)
– deseori (3 litere)
– 100 mp (2 litere)
– peste (2 litere)
R: muşcătura de şarpe
Găseşte cuvintele potrivite. Uneşte toate literele apoi desparte-le după regula: 6 + 6 + 9
1. Litera dintre S şi T care ȋndeamnă la tăcere (o literă)
2. Ursuleţ din Australia (5 litere)
3. Simbolul elementului chimic “germaniu” (2 litere)
E un grup de litere
Nu e “ci” şi nu e “ce”
Nu e “gi”, ci este “……”
4. “Organ” prescurtat (3 litere)
5. Este (o literă)
6. A oţeli (4 litere)
7. Cafea solubilă (3 litere)
8. Antonimul cuvântului “fără” (2 litere)
R: Şcoala George Călinescu
Studiile de psihologie cognitivă susţin că o informaţie este reţinută mai mult timp cu cât mai adâncă este procesarea ei. Un text poate fi procesat:
– sub aspectul caracteristicilor fizice (mărimea şi culoarea literelor, dispunerea în pagină);
– sub aspectul caracteristicilor lingvistice (modul de compunere a propoziţiilor/ frazelor);
– la nivel semantic (semnificația pe care o conține).
Bibliografie
Caradan L., Gherghescu I., Crăciun B. – Misterioasa viaţă a reptilelor, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2001;
Hussar Elena, Aprodu Diana şi co. – Şcoala incluzivă-şcoală europeană, Editura Casei Corpului Didactic, Bacău, 2007;
Petrescu I.C. – Şcoala activă, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973
profesoriitineranti.files.wordpress.com/2013/01/metode-interactive-de-predare-invatare-suport-de-curs.pd
centrulscspecialploiesti.files.wordpress.com/2010/02/anna-mancila-aplicabilitatea-metodelor-activ-participative-la-elevii-cu-dificultc483c5a3i-de-c3aenvc483c5a3are.pdf
www.educatori.isjbihor.ro/media/Grad%202/Metode/S01/res/res3.pdf