Articolul prezintă două metode bazate pe cercetarea realității în predarea contabilității – metoda modelării, ca modalitate de studiere mediată, prin reconstituiri sintetice, și metoda cubului, o metodă de învățare prin cooperare ce presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective.
A) Metoda modelării
Modelarea este o modalitate de studiere a unor obiecte, fenomene, procese, fiinţe prin intermediul unor reconstituiri sintetice, materiale sau ideale, obiectuale sau grafice, ale acestora, capabile să pună în valoare trăsăturile esenţiale sau să ofere informaţii reprezentative despre acestea.
Modelul nu este o simplă reproducere sau copie a realului, ci implică sintetizarea şi sistematizarea obiectului sau fenomenului real, reducerea sau amplificarea dimensiunilor acestuia, accentuarea proprietăţilor esenţiale şi reducerea sau simplificarea detaliilor nesemnificative. Sub un alt aspect, modelul este forma accesibilă a unor obiecte sau fenomene ce nu pot fi observate şi cercetate în mod direct. Întemeierea logică şi pedagogică a modelului şi a modelării o conferă analogia, ca raţionament ce permite inducerea unor informaţii privind proprietăţile şi structura obiectelor şi fenomenelor reale prin studierea unui substitut, a unui model al acestora, în baza similitudinilor sau corespondenţelor de structură, însuşiri, moduri de funcţionare etc. între model şi corespondentul lui real. Este evident că modelul conţine elemente de artificial şi de simplificare, el nu poate fi o reproducere fidelă a realului. După cum subliniază I. Cerghit, “modelul reproduce numai acele determinări esenţiale (elemente, componente, relaţii, factori etc.) de care avem absolută nevoie pentru a explica sau a demonstra o structură conceptuală.” (I. Cerghit, p. 180-181).
Din punctul de vedere al modului de reprezentare a realului, se pot distinge patru tipuri principale de modele :
- modele materiale (obiectuale sau fizice) similare celor naturale: de maşini, instalaţii, dispozitive, piese sau miniaturizate (machete mecanice, electrice şi funcţionale – de exemplu, macheta unei hidrocentrale, a unei aşezări rurale etc.);
- modele iconice (imagini): fotografii, scheme desenate, diagrame, simboluri intuitive;
- modele ideale, logico-matematice, exprimate în concepte, judecăţi, teorii, legi, teoreme, formule, procente;
- modele cibernetice (ale sistemelor dinamice perfective), de exemplu, funcţionarea sistemelor biologice, tehnice, educaţionale în care se manifestă conexiunea inversă (feed-back-ul)
Științele economice grupează modelele după alte criterii, astfel că deosebim (Ioan Bontaș, 1994, p. 12): modele deterministe și probabilistice, modele statice și modele dinamice, modele microeconomice și modele macroeconomice, modele numerice, modele grafice și modele analitice, modele explicative (descriptive) și modele normative ș.a.
La disciplina Contabilitate construirea unor modele simbolice sau ilustrative ajută la înțelegerea și asimilarea cunoștințelor necesare elevilor și formarea pe această bază a unor priceperi și deprinderi adecvate, astfel că modelarea, ca metodă de predare-învățare, se utilizează în diferite situații printre care amintim:
Pentru a reprezenta mai bine asemănările dintre bilanț și cont, ambele procedee specifice metodei contabilității elevii se pot folosi de Diagrame Venn Euler, astfel în partea comună a diagramelor vor trece asemănările dintre cele două procedee iar particularitățile în cealaltă parte a diagramelor.
Simularea completează modelarea în procesul educativ, obiectivele acesteia fiind următoarele (Vasile Burja, Camelia Burja, Florea Voiculescu, Elisabeta Voiculescu, p. 168):
- Descrierea unui sistem existent. Prin aceasta se urmărește modelarea fenomenelor reale pentru a se studia comportarea lor în anumite condiții date;
- Explorarea unui sistem imaginar. În acest caz se urmăresc efectele viitoare ale uneia sau mai multor măsuri și acțiuni prezente;
- Proiectarea unui sistem mai bun. Acest obiectiv se realizează prin combinarea primelor două obiective și urmărește utilizarea tuturor rezervelor interne pentru ca în viitor comportarea unor sisteme să fie îmbunătățită radical.
B) Cubul – o metodă de învățare interactivă sau prin cooperare
Metoda cubului este o metodă de învățare prin cooperare ce presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Voi exemplifica metoda interactivă cubul pentru lecția recapitulativă ”Bilanțul – procedeu specific al metodei contabilității” la clasa a X-a, utilizarea acestei metode reușindu-se explorarea acestei teme din mai multe perspective ceea ce conferă o abordare complexă și integratoare a temei.
Vor fi parcurse următoarele etape:
- Prezentarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
- Elevii vor fi împărțiți în 6 grupe stabilite în funcție de culoarea pe care o extrag din săculeț: echipa roșie, echipa albastră, echipa portocalie, echipa violet, echipa verde, echipa galbenă.
- Se împart echipelor sarcinile de lucru, fiecare examinând tema: Bilanțul – procedeu specific al metodei contabilității, din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului: ◦ Descrie: Prezentați importanța și funcțiile bilanțului contrabil, ca procedeu specific al metodei contabilității și document de sinteză; ◦ Compară: Stabiliți asemănările și deosebirile dintre cont și bilanț, folosind Diagrame Venn-Euler; ◦ Analizează: Analizați operațiile economico-financiare de mai jos și stabiliți tipul modificării bilanțiere, pornind de la egalitatea Activ = Pasiv
Se achită din contul de disponibil suma de 2000 lei reprezentând impozitul pe profit datorat de entitate.
Se majorează capitalul social al unității prin încorporarea primelor de emisiune în valoare de 700 lei;
Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în valoare de 300 lei din casieria unității;
Se achiziționează mărfuri în valoare de 12000 lei pe credit comercial.
◦ Asociază: Care din următoarele operații economico-financiare determină o modificare bilanțieră la nivelul patrimoniului de tipul: A – X + X = P:
Cumpărare de materii prime de la furnizori pe credit comercial;
Consum de materii prime;
Vânzarea de produse finite către clienți pe credit comercial;
Plata ratei aferente unui credit bancar pe termen scurt;
◦ Aplică: Să se grupeze în activ și pasiv următoarele elemente, conform prezentării lor în bilanțul listă, apoi precizați totalul activului net contabil. 5311 ”Casa în lei 5.000, 106 ”Rezerve” 15.000, 212 ”Construcții” 135.000, 1011 ”Capital subscris nevărsat” 350.000, 401 ”Furnizori” 17.000, 1012 ”Capital subscris vărsat” 160.000, 121„Profit sau pierdere” 28.000, 2111 ”Terenuri” 160.000, 301 ”Materii prime” 70.000, 104 ”Prime de capital” 15.000, 5191 ”Credite bancare pe termen scurt” 25.000, 5121 ”Conturi la bănci în lei” 40.000, 303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar” 18.000, 345 ”Produse finite” 17.000, 4111 ”Clienți” 28.000, 2133 ”Mijloace de transport” 137.000
◦ Argumentează: Reflectați principiului dublei reprezentări prin intermediul bilanțului contabil;
- Elevii rezolvă cerințele primite, scriind rezolvarea pe foi de flipchart.
- Se prezintă forma finală și celorlalte grupe, printr-un reprezentant ales. Fiecare echipă, delegând un reprezentant, va prezenta, în fața clasei, modul de rezolvare a sarcinilor.
- Se afişează forma finală pe tablă sau pe pereţii clasei.
În concluzie, aplicând metoda cubul am identificat următoarele oportunități: stimularea creativităţii elevilor și crearea unui mediu propice cooperării, care reprezintă o modalitate eficientă de a genera cunoștințe prin coordonarea unor activități comune în cadrul grupului;
Pentru a înlătura neajunsurile metodei profesorul trebuie să aibă în vedere că: • unii elevi pot domina grupul; • trebuie menținut un echilibru la nivel de grup, în privința rezolvării sarcinilor și implicării tuturor elevilor; • antrenarea în activități și a elevilor emotivi. • cuantificării cât mai corectă a contribuţiei fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru.
Bibliografie:
Bontaș I., (1994). Pedagogie, Editura All, București
Burja V, Burja C., Voiculescu F., Voiculescu E., (2006) Didactica științelor economice, Ghid metodologic cu caracter aplicativ, Editura Irecson, București
Cerghit I., (1974). Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București
Cosmovici, A. (1995). Învățarea școlară. În psihopedagogie, Editura Spiru Haret, Iași
Crețu C., (1998). Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași
Miron I. (coord.) (1998). Educația și dinamica ei, Editura Tribuna Învățământului, București de formare, proiect POSDRU, Univ. din Craiova, DPPD ***https://cyd.ro/didactica-stiintelor-economice/