Cariera reprezintă una dintre dimensiunile fundamentale ale dezvoltării personale și sociale a individului, iar gestionarea ei eficientă constituie o competență esențială în contextul unei piețe a muncii în continuă transformare. Prezentul articol abordează problematica managementului carierei din perspectiva educațională, analizând factorii care influențează planificarea și decizia de carieră — individuali, familiali, școlari și socio-economici — și evidențiind rolul consilierii pentru carieră ca instrument de sprijin în construirea unui parcurs profesional coerent. Demersul propune o reflecție asupra modului în care școala și cadrele didactice pot contribui activ la orientarea elevilor spre alegeri vocaționale informate și asumate.
1. Planificarea carierei-factori de influență
Alegerea meseriei sau profesiei reprezintă un moment deosebit de important în viața fiecărui individ, constituind una din premisele inserției sociale, având loc într-un context mai amplu, în care, de cele mai multe ori, sunt implicați factorii de natură personală, educațională și economică. Datorită acestor motive, planificarea carierei implică anumite demersuri și aici mă refer la: orientarea școlară, orientarea profesională și consilierea pentru carieră.
Procesul de selecție a unei alternative de carieră din variantele disponibile, la un moment dat, este reprezentat de decizia de carieră. Resursele acționale ale persoanei, la începutul carierei, oportunitățile, dar și maniera în care un individ are obiective concrete și este capabil să se folosească de oportunități, reprezintă, din punctul meu de vedere, premisele cele importante în traiectoria carierei.
Atunci, când vorbesc de decizie în carieră, mă refer la: alegerea școlii sau a profilului de studiu, alegerea unei profesii, încă din primii ani, alegerea unui traseu educațional și nu, în ultimul rând, alegerea unor metode sau modalități de formare a competențelor profesionale. În primul rând, aș dori să menționez faptul că decizia de carieră sta sub influența mai multor factori, fie individuali, fie psihosociali, însă familia, din punctul meu de vedere, reprezintă principalul factor de decizie și planificare a carierei unui individ. Înaintea factorilor individuali, și aici mă refer la nivelul intelectual, motivația reprezintă și ea trăsătura de personalitate dominată, de cele mai multe ori, cei apropiați sunt cei care ne pot influența mult deciziile, având un puternic impact emoțional și putere de persuasiune.
Așadar, familia, așa cum am spus și mai sus, reprezintă unul dintre factorii cei mai importanți în orientarea carierei și cauzele influenței sunt accentuate și de: alegerea unei anumite școli, atitudinea și stilul educativ al părinților sau membrilor familiei, practic, părinții sunt cei care le transmit copiilor așteptările lor, încă de când sunt mici, și să nu uităm de statutul social-economic, care joacă rol esențial în ceea ce privește opțiunile vocaționale ale copilului.
Școala și ea, de altfel, reprezintă un alt factor decizional în orientarea carierei, datorită sistemului de învățământ și orientării lui ca proces instructiv-educativ. Totodată, țin sa menționez faptul că și alți factori influențează traiectoria carierei, de pildă: grupul de referință, cererea pieței forței de muncă, mass-media, aptitudinile speciale, motivația, rezultatele școlare și trăsăturile dominante de personalitate. Din păcate, criteriile care stau la baza alegerii profesiei, potrivit priorităților sunt: alegerile autonome și aici mă refer la: câștigul material, confortul personal, alegerile sociale, mai exact, prestigiul, succesul, poziția socială, urmate de alegerile altruiste și, la final, cele conformiste, acceptarea soluțiilor găsite de către cei apropiați, adulți, în special.
Conform practicii, dar și teoriei manageriale în domeniul resurselor umane, factorii principali care influențează alegerea carierei sunt: autoidentitatea, interesele, personalitatea și mediul social.
2. Consilierea pentru carieră
Consilierea pentru carieră este foarte importantă și ea se referă la serviciile și activitățile la care intenționează să participe individul de orice vârstă și în orice moment al vieții sale, să ia anumite decizii sau să facă alegeri în planul educației, formării, ocupațiilor și nu, în ultimul rând, să își dezvolte propria carieră.
Serviciile de genul acesta sunt oferite de școli, universități sau instituțiile de formare, însă și în cadrul instituțiilor de formare din cadrul serviciilor publice de stat sau private, de angajare la locul de muncă.
Această consiliere în carieră are un rol benefic și reprezintă procesul de asistare a indivizilor, indiferent de vârstă, dar și de momentul vieții active în care ei se află și prin care sunt ajutați în a lua cele mai bune decizii privind propriul parcurs socio-profesional. Potrivit COR ( Clasificarea Ocupațiilor în România), consilierul de orientare, în ceea ce privește cariera, reprezintă un specialist în resurse umane sau probleme de personale, dar și un bun specialist în pregătirea profesională a personalului. Acesta are rolul de a oferi sprijin și de a ghida orice persoană care dorește să fie consiliată în procesul autocunoașterii și dezvoltare personală, cu scopul realizării unui management competitiv al carierei interne, furnizând persoanelor consiliate informații importante în ceea ce privește profesiile și ocupațiile din domeniul lor de interes. Consilierul în carieră are menirea de a furniza servicii de consiliere individuală ori de grup, oferind suport persoanelor interesate în domeniul alegerii carierei care li se potrivește, ori instruire sau formare complementară, în situația în care individul dorește acest lucru. Consilierul nu face altceva decât să îndrume beneficiarii serviciilor de consiliere, în ideea de autocunoaștere, dezvoltarea abilităților, găsirea unor soluții potrivit aspirațiilor și dorințelor, însă fără a-și impune, într-un fel sau altul, propriile păreri sau să emită soluții. În principiu, o simplă ședință de consiliere durează între 30 și 50 minute, însă un proces de consiliere se poate desfășura în mai multe ședințe, în funcție de necesitatea fiecărui individ.
Ședința de consiliere trebuie să parcurgă obligatoriu 4 etape fundamentale : identificarea problemei, găsirea unor soluții, realizarea unui plan de acțiune și nu, în ultimul rând, acțiunea propriu-zisă.
Un aspect important de menționat este faptul că poporul nostru, din păcate, nu cunoaște această noțiune de consiliere în carieră, iar cei mai mulți nici nu știu că există, fapt, ce poate conduce, la o înstrăinare a propriilor dorințe și așteptări ale unor indivizi, acceptând ceea ce li se ivește în manieră de job sau chiar carieră, excluzând posibilitatea unei reorientări radicale a carierei, din teama de a nu suferi un eșec.
În altă ordine de idei, unii, deși știu de existența acestui consilier, din mândrie sau neîncredere, nu apelează, însă mentalitatea de genul acesta, nu face altceva, decât să ne îngreuneze parcursul vieții. Consider că, dacă faci ceva cu plăcere, cu siguranță, șansele de reușită vor fi la cote înalte, iar munca de zi cu zi nu mai este o corvoadă, ci o plăcere. Cu toții ar trebui să apelăm la serviciile unui consilier în situația în care întâmpinăm dificultăți în alegerea unui liceu!/facultate/serviciu, ori avem probleme în realizarea unui CV, ori cei care doresc să se angajeze pentru prima dată și nu știu exact ce li se potrivește, sau doresc să-și schimbe locul de muncă și nu știu cum să gestioneze o situație de criză.
Așadar, acea activitate, în cadrul căreia o persoană este ajutată să se dezvolte și, în același timp, să accepte o imagine completă despre sine sau despre rolul său în societate și, nu în ultimul rând, testarea concepțiilor și, în același timp, transformarea lor în conformitate cu realitatea înconjurătoare, astfel încât, persoana respectivă să obțină diverse satisfacții și, în același timp, să desfășoare o muncă benefică societății, este reprezentată de activitatea de orientare profesională.
Acele activități și programe prin care indivizii sunt ajutați în asimilarea și integrarea cunoștințelor, este reprezentată de activitatea de orientare în carieră, în corelație cu auto înțelegerea unor mecanisme de funcționare a societății, conștientizarea rolului pe care îl poate avea timpul liber în viața lor personală, învățarea procesului de a lua anumite decizii importante pentru ei și dezvoltarea carierei, înțelegerea necesității informațiilor, dar și a abilităților cu scopul obținerii succesului și satisfacției în muncă și, nu în ultimul rând, înțelegerea necesității existenței multitudinii de factori care au rol activ în ceea ce privește planificarea carierei.
Aceste aspecte sunt strâns legate de alegerea, schimbarea sau evoluția profesiei, ea practic se îmbină cu orientarea școlară, atunci când se acordă elevilor care doresc să se îndrepte către o școală profesională sau una de specialitate, de pildă, liceu de muzică, sportiv, tehnologic s.a.
Această consiliere pentru orientare profesională este acordată și adulților care vor să acționeze pe plan profesional din anumite motive, de pildă, sunt șomeri și se află în căutarea unui loc de muncă, sau nu sunt șomeri, însă își doresc un loc de muncă mai bun sau chiar și pentru aceia care au un loc de muncă și doresc cu ardoare să îl păstreze.
În altă ordine de idei, consilierea pentru orientare profesională mai vizează și acele persoane care doresc să își schimbe profesia pentru că ea nu le mai oferă satisfacții pe niciun plan, adică nici profesional, nici material și le creează anumite probleme familiale, precum și pentru acele persoane care doresc să evolueze pe plan profesional, prin diverse specializări sau calificări suplimentare, ori perfecționări.
Gestionarea carierei are două obiective principale, și anume: cea a individului care dorește să se valorifice cât mai bine pe plan profesional, de pildă, avansarea în carieră, și cea a organizației care intenționează să caute cele mai bune criterii de alegere a salariaților.
Consilierul poate fi privit din două perspective, fie ca persoană, fie ca profesionist, iar aceste două entități se împletesc și, în realitate, nu pot fi separate.
În activitatea de consiliere, succesul depinde de anumite aspecte, de pildă, consilierul caută se afle care este modul de gândire al clientului, acesta poate avea opinii pozitive despre oameni, socotind faptul că ei sunt demni de încredere și, totodată, capabili și prietenoși și nu, în ultimul rând, consilierul are imagine despre sine, pozitivă și, totodată, are încredere în propriile sale abilități și cunoștințe, cu mențiunea, că în calitate de consilier, intervenția este bazată pe valori personale.
Concluzii
Managementul carierei nu este un privilegiu rezervat adulților aflați deja pe piața muncii, ci un proces care începe în mediul școlar, prin activitățile de orientare și consiliere oferite elevilor. Integrarea sistematică a consilierii pentru carieră în practica educațională cotidiană poate reduce semnificativ riscul unor alegeri profesionale neconcordante cu aptitudinile și aspirațiile individuale, contribuind, totodată, la creșterea motivației pentru învățare și la dezvoltarea autonomiei decizionale a elevilor. În acest sens, cadrul didactic nu este doar un transmițător de cunoștințe disciplinare, ci și un factor de orientare, cu responsabilități explicite în sprijinirea elevilor în construirea identității lor vocaționale.
Valorificarea serviciilor de consiliere pentru carieră în instituțiile de învățământ preuniversitar rămâne, în România, un deziderat insuficient atins, atât din cauza deficitului de specialiști, cât și a mentalităților care minimalizează importanța acestor servicii. Depășirea acestor obstacole presupune un efort conjugat al factorilor de decizie educațională, al familiei și al comunității, în direcția construirii unei culturi a orientării profesionale care să plaseze elevul — cu nevoile, potențialul și aspirațiile sale — în centrul procesului decizional privind propria carieră.
Bibliografie
1. Cucoș, Constantin, 1998, Pedagogie, Editura Polirom, Iași.
2. Dumitru, Ioan, 2008, Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice și sugestii practice, Editura Polirom, Iași.
3. Jigau, Mihai, 2001, Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucuresti.
4. Stevenson, L., 2007, Orientarea in cariera, Editura Atelier didactic, Bucurest