Recunoscut pe plan mondial ca fiind unul din cele mai bune sisteme de educație din lume, sistemul finlandez funcționează pe aceeași lege a educației din anii 1970.
Unul dintre cele mai importante aspecte, ce distinge acest sistem de altele, îl reprezintă absența taxelor școlare. În Finlanda elevi nu plătesc nimic pentru educație și au astfel acces în mod echitabil la pregătire. Aceasta este o parte a strategiei învățământului finlandez pentru a atinge calitatea și excelența cu ajutorul unui sistem finanțat în totalitate de stat. Un alt principiu fundamental este reprezentat de accesul la educație, Finlanda încercând să construiască un sistem de școli cât mai dezvoltat, astfel încât orice copil să poată frecventa cursurile unei școli. Acolo unde acest lucru nu a fost posibil există un sistem de transport gratuit pentru elevi către cea mai apropiată unitate de învățământ.
În Finlanda, prima treaptă a învățământului o reprezintă creșa și grădinița. Se consideră că pentru dezvoltarea abilitaților de cooperare si comunicare este absolut necesar ca grădinița și creșa să fie de o foarte bună calitate. Aceasta treaptă durează până la vârsta de 7 ani, fiind urmată de educația comprehensivă de bază ce durează 9 ani. La vârsta de 16 ani elevii sunt puși să aleagă între a urma un traseu academic sau un traseu vocațional ce durează 3 ani. După absolvirea acestor 3 ani studenții pot urma fie o universitate fie politehnica, ca apoi sa iși poată continua studiile postuniversitare.
Acest sistem de educație a fost clasat, în 2008, de către Indexul Educației pe cele mai înalte trepte ale sistemelor de educație din lume, împreună cu Danemarca, Australia și Noua Zeelandă, cu un punctaj de 0,993.
În continuare vom prezenta o serie de aspecte din care se poate observa de ce „mai puțin înseamnă mai mult” atunci când vorbim de educație din Finlanda.
În primul rând, trebuie menționat faptul că Finlanda consideră că mai puțin educație formală înseamnă de fapt mai multe opțiuni. După cum am prezentat și mai sus, la vârsta de 16 ani elevii pot opta pentru o cariera academică sau una vocațională. Se oferă astfel dreptul de liberă alegere celor care doresc sau nu să urmeze studii universitare sau postuniversitare. Elevilor nu le este indusă idea că pentru a avea succes trebuie să urmezi cursuri superioare. Școala finlandeză te face să ai aceeași satisfacție fie că îți alegi meseria de medic sau cea de electrician.
Un alt aspect este reprezentat de durata cursurilor. În această țară cursurile încep între orele 09-09.45 și se termină la 14-14.45. Acest program le oferă atât elevilor cât și profesorilor posibilitatea de a se odihni. Datorită acestui program, putem menționa aici și un al treilea aspect și anume că profesorii au și ei mai mult timp liberi. În momentul în care aceștia nu au cursuri nu sunt obligați să stea în incinta școlii.
La numărul patru în lista noastră trebuie menționat faptul ca elevii schimbă un număr mai mic de profesori pe parcursul anilor de școală. Elevii finlandezi pot avea același profesor timp de 6 ani. Se oferă astfel posibilitatea ca în aceasta perioadă profesorul să ajungă să își cunoască individual fiecare din cei 15-20 de elevi pentru a fi astfel în măsură să îl îndrume și ajute în mod particular. Acest sistem îi oferă elevului nu doar consistența, grija și atenție individuală, dar îi permite și profesorului să ajungă să cunoască curriculumul într-un mod holistic și linear.
Un alt aspect ce trebuie menționat este legat tot de profesori, în esența de înclinația și pregătirea lor pentru această meserie. Educația primară reprezintă cel mai competitiv domeniu din această țară, doar 7-10% din aplicanți fiind acceptați. Nu este suficient ca un candidat să treacă examenul, ci este necesar ca acestă să treacă și de o serie de interviuri și teste de personalitate. Altfel spus în Finlanda ajung profesori doar acei candidați care prezintă înclinație și pasiune pentru această meserie.
Elevii finlandezi au cele mai puține teme din lume. Timpul mediu alocat temelor în această țară este de 45-60 minute pe zi. Chiar și așa adesea aceste teme pentru acasă nu sunt obligatorii și nici notate. Sistemul de educație bazându-se pe ceea ce elevul acumulează în clasă. Acest lucru e cu atât mai șocant cu cât la nivel de testare internațional elevii acestei țări au rezultate mult mai bune ca cei asiatici, aceștia primind ore întregi de studiu acasă.
Următorul aspect ce trebuie menționat este legat de numărul de elevi cu care un profesor lucrează zi de zi. În Finlanda un profesor lucrează zilnic cu câte 3-4 clase, ceea ce înseamnă 60-80 de elevi, spre deosebire de alte sisteme în care un profesor ajunge uneori să lucreze și cu 150-180 de elevi. Limitând numărul de elevi la maxim 20 per clasă în Finlanda se ajunge la ceea ce am menționat mai sus, și anume profesorul își poate cunoaște individual elevul, astfel încât să își plieze eforturile pe particularitățile acestuia.
Aspectul final ce trebuie menționat îl reprezintă faptul că încrederea este cuvântul cheie pentru acest sistem și nu structura. În loc să plece de la o premiză de suspiciune și să formuleze o serie de reguli, proceduri și teste pentru a vedea dacă sistemul funcționează, finlandezi se bazează pe încredere. Societatea are încredere în școli pentru a angaja profesori competenți. Școala are încrederea în pregătirea profesorilor și le oferă libertatea de a își crea în clasă mediul pe care aceștia îl consideră necesar pentru nevoile particulare ale elevilor săi. Părinții au încrederea că deciziile luate de profesori sunt în beneficiul copiilor. Profesorii au încredere că elevii vor învăța și fără teste sau teme, doar din dorința de a dobândi cunoștințe. Studenții au încredere că profesorii îi pregătesc cu abilitățile necesare pentru succes. Societatea are încredere în sistem și îi oferă educației respectul pe care îl merită. Toate aceste aspecte lucrează împreună reușind astfel să creeze un sistem de educație de succes.
În final, putem doar spune că ne înclinăm în fața Finlandei, care a înțeles că în educație „mai puțin înseamnă mai mult”.