Limba română constituie o disciplina de studiu centrală în procesul de învăţământ. Studiul limbii române are o însemnătate cu totul deosebită în formarea multilaterală a tineretului şcolar. Fără însuşirea corespunzătoare a limbii române nu poate fi concepută evoluţia intelectuală a elevilor, pregătirea lor corespunzătoare la celelalte discipline de învăţământ, însăşi viaţa şi activitatea socială viitoare. Lucian Blaga spunea: “Limba este întâiul mare poem al unui popor“.
În ciclul primar, importanţa studierii limbii române este covârşitoare, prin aceasta urmărindu-se atât cultivarea limbajului oral şi scris al elevilor, cunoaşterea şi folosirea corectă a limbii materne, cât şi învăţarea unor tehnici de bază ale activităţii intelectuale, cum sunt cititul şi scrisul.
Programa şcolară de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentală a procesului de învăţare oferit elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii. Obiectivul central al studierii limbii şi literaturii române în învăţământul primar îl constituie dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani.
Comunicarea este un domeniu complex, care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a celui scris (citirea/ lectura), precum şi cel de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă.
O altă caracteristică a programei de limba română o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală şi cea scrisă. Specificul programei actuale de limba română constă în:
- centrarea activităţilor pe formarea de capacităţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;
- structurarea programei pe baza unor competenţe generale sintetice şi specifice analitice, în masură să surprindă ceea ce este esenţial în activitatea de învăţare;
- orientarea conţinuturilor spre încurajarea creativităţii învăţătorului, acordându-i-se acestuia libertate de alegere;
- conectarea la realităţile comunicării cotidiene propriu-zise; de aceea, se pune un accent deosebit pe învăţarea procedurală, adică se urmăreşte structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme, de explorare şi de investigare caracteristice activităţii de comunicare.
Un element de noutate îl constituie manualele alternative, cu rol auxiliar. Astfel, conţinutul lor nu este neapărat obligatoriu, lăsându-se dascalilor şi elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor să studieze. Toate au ca bază o programă şcolară comună, eficienţa lor urmând a fi apreciată.
Prin studiul organizat al limbii române în şcoala primară, elevii vor conştientiza actul comunicării, vor afla încă din clasa pregătitoare ca vorbirea corectă are la bază anumite reguli pe care ei le pot întelege şi aplica fară dificultate, construind comunicări (propoziţii) care se despart în cuvinte, silabe, sunete. Familiarizarea elevilor cu unele elemente de construcţie a comunicării în clasele primare constituie suportul fundamentării ştiintifice a formării capacitătii de exprimare corectă orală şi scrisă.
Studiul elementelor de gramatică, incluzând şi cele de fonetică şi de vocabular, are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor, întelegând prin limbaj procesul de exprimare a ideilor şi sentimentelor prin mijlocirea limbii.
În prima etapă, elevii operează cu noţiunile de limbă, în cele mai multe cazuri, fără să le şi numească şi fără să le definească (aşa se întâmplă în clasele pregătitoare, I şi a II-a). În clasele a III-a şi a IV-a elevii îşi însuşesc în mod ştiinţific noţiuni de limbă prin reguli şi definiţii. În acest scop se face apel şi la ,,experienţa lingvistică” dobândită în etapa oral-practică, pe baza căreia elevii învaţă unele reguli şi definiţii gramaticale.
Ca disciplină şcolară în învăţământul primar, limba română îndeplineşte mai multe funcţii:
- funcţia instrumentală – realizată prin toate compartimentele limbii române: citire, scriere, lectură,comunicare, dezvoltarea vorbirii, gramatică;
- funcţia informaţională – realizată în mod esenţial prin citirea informaţiilor din manualele şcolare de la orice disciplină sau prin orice tip de lectură;
- funcţia informativ-educativă – realizată prin exersarea actului de lectură, de comunicare.
Programa de limba şi literatura română reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învăţare oferit elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii. Importanţa studierii limbii române în şcoală derivă din următoarele aspecte:
- limba română este expresia cea mai cuprinzătoare a fiinţei naţionale poporului român;
- limba română este limba oficială a statului naţional român;
- limba română, având acest statut oficial, asigură dobândirea cunoştinţelor din sfera tuturor celorlalte discipline de învăţământ;
- procesul studierii limbii române în şcoală este parte integrată a acţiunii de dezvoltare a gândirii, dat fiind faptul că ideile se prefigurează şi persistă în mintea omului pe baza cuvintelor, a propoziţiilor, a frazelor;
- limba română contribuie la cultivarea disponibilităţii de a colabora cu semenii, de a întreţine relaţii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate, imperativ categoric al dezvoltării vieţii moderne;
- limba română contribuie la cultivarea sensibilităţii elevilor, la nuanţarea exprimării orale şi scrise.
Disciplinele limbii române se constituie într-un sistem unitar. Acestea se completează şi influenţează reciproc şi sunt coordonate în vederea îndeplinirii unor funcţii comune. Funcţiile şi obiectivele limbii române la ciclul primar se realizează prin corelarea, în mod armonios, a tuturor acţiunilor ce se întreprind la fiecare dintre disciplinele ei specifice.
Bibliografie:
1. Ioan Şerdean – Metodica predarii limbii române la clasele I-IV, EDP, Bucureşti , 1993 .
2. Programa Şcolara pentru disciplina CLR clasa pregatitoare, clasa I şi clasa aII-a, OMEN 3418/19.03.2013, Bucureşti, 2013.
3. Programa Şcolara pentru disciplina Limba şi literatura româna clasele aIII-a si a IV-a, OMEN 5003/02.12.2014, Bucureşti, 2014.