Odată cu căderea comunismului și odată cu reformele educaționale, calea aleasă de comisiile de elaborare a programelor școlare „a fost aceea de a găsi un raport rezonabil între nevoia modernizării obiectivelor și metodelor utilizate în educația umanistă și imperativul de a transmite tinerelor generații un sentiment al responsabilității pentru patrimoniul cultural românesc ca parte a parte a patrimoniului cultural european”. În următoarele rânduri, voi prezenta locul pe care îl ocupă opera lui Liviu Rebreanu în programa de limba română pentru nivelul inferior al liceului cât și pentru nivelul superior.
„Reforma educației este, într-o parte a ei, un proces pur birocratic. Ea presupune introducerea unor seturi de norme și proceduri, standardizarea cunotințelor și a modalităților de evaluare, omologarea unui instrumentar de metode și metodologii de predare.
Din această perspectivă profesorul apare ca un funcționar a cărui misiune este aceea de a se achita de un număr precizat de îndatoriri formale (…)
Știm cu toții că formalismul inert al epocii comuniste, limba de lemn a unei pedagogii ritualistice, pseudoștințifice, au discreditat metodica predării limbii și literaturii române. Faimosul „plan de lecție” a devenit, în general, o simplă sâcâială birocratică, o formă lipsită de conținut, care nu presupune asumarea serioasă nici a obiectivelor cognitive și moral-afective anunțate, nici a metodelor etalate la locul corespunzător din „matrița” oficială.”
Lucrarea Literatură și civilizație Volumul 1 (Scriitorii români canonici și reforma curriculară), coordonată de Andrei Bodiu și Caius Dobrescu, reprezintă o invitație la reflecție asupra valorilor și obiectivelor înscrise în actualele programe de predare a limbii și literaturii române la nivel liceal precum și: modele de tratare a textelor autorilor români canonici construite din perspectiva unei filozofii europene și democratice a educației în domenile umaniste; consolidarea ideilor-forță conținute în documentele curriculare elaborate de experții Ministerului Educației și cercetării, prin extragerea acestora din contextele abstract-retoric în care apar prin transpunerea lor în sfera creativității, a valorilor trăite; țintește spiritul, nu litera procesului de reformă; metoda sau prrincipiul ,,contextualizării,, , care înseamnă plasarea unei opere literare în contextul unei epoci, al unui sistem de moravuri și mentalități constituit istoric, trebuie asociat cu obiectivul „cunoașterii sociale”.
„Cunoașterea socială presupune, pe de o parte, texte literare ce problematizează și tematizează ele însele jocul de valori și interese care caracterizează un anumit moment istoric(…) cazul prozei realiste. Dar pe de altă parte, cunoașterea socială poate porni și de la texte literare în care se poate recunoaște, chiar dincolo sau alături de presupusele intenții ale autorilor lor, amprenta, marca specifică a mentalităților unei anumite epoci.(…) Ceea ce ne interesează, în primul rând, este faptul că, atât printr-o înțelegere mai bună a lumii în care s-a născut opera, cât și printr-o aplecare analitică spre lumea operei, avem șansa de a orienta intelectul elevilor noștri înspre o atitudine critică față de concepte aparent neproblematice, intuitive și autoevidente precum «realitate» sau «reflectarea realității».
Programa de limba și literatura română pentru liceu vizează două mari domenii de conţinut. În domeniul limbă şi comunicare, vor fi consolidate şi extinse cunoştinţele şi deprinderile de exprimare orală şi scrisă şi de receptare a mesajelor orale şi scrise. Domeniul literatură cuprinde următoarele module: 1. Receptarea textului literar şi 2.Literatură şi alte arte.
Pentru nivelul inferior al liceului, clasa a IX-a, programa de limba și literatura română prevede:
„Se vor studia, integral sau fragmentar, cel puţin două texte literare pentru fiecare temă, de preferinţă din epoci diferite, numărul minimal fiind de 8-10 opere literare studiate în clasa a IX-a. Se vor alege, în ansamblu, atât scrieri în proză, cât şi în versuri, aparţinând celor trei genuri literare studiate în gimnaziu (epic, liric, dramatic). De asemenea, cel puţin jumătate dintre textele literare propuse pentru studiu (minimum 4 texte literare la profilurile şi specializările cu 3 ore pe săptămână/ minimum 5 texte literare la profilurile care au curriculum diferenţiat) vor fi selectate din opera scriitorilor canonici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu. (…)
– pentru tema Confruntări etice şi civice: Ioan Slavici, Moara cu noroc; Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor;”
Pentru nivelul inferior al liceului, clasa a X-a, programa prevede studierea a 12 texte literare.
„În alegerea textelor, se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare listă minimală, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Cel puţin jumătate dintre textele selectate vor aparţine autorilor canonici din următoarea listă: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Profesorii (autorii de manuale) pot alege şi alţi autori, ale căror texte ilustrează în mod adecvat şi relevant cerinţele programei.”
Recomandările privind conținuturile învățării din programa pentru nivelul superior al liceului, clasa a XI-a, sunt:
„A. Conţinuturi din domeniul literaturii:
a. Secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea
b. Perioada interbelică
Orientări tematice în romanul interbelic – se vor studia 2 texte de bază, câte unul dintre următoarele arii tematice:
un roman psihologic (Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Adela de Garabet Ibrăileanu, Ioana sau Jocurile Daniei de Anton Holban, Gib Mihăescu, Rusoaica etc.)”
Iar recomandările privin conținuturile învățării din rograma pentru nivelul superior al liceului, clasa a XII-a, sunt:
„A. Conţinuturi din domeniul literaturii:
Perioada interbelică:
Dezbatere: Identitate culturală în context european
Pentru realizarea dezbaterii, se pot folosi surse precum: texte aparținând unor autori precum: E. Lovinescu (Istoria civilizației române moderne), G. Călinescu (cap. Specificul național din Istoria literaturii române de la origini până în prezent), Camil Petrescu (Sufletul național), Mihail Ralea (Europeism si tradiționalism), Liviu Rebreanu (Specificul național, postulat al diferențierii) ș.a.”
Referințe și bibliografie
1 Caius Dobrescu, Andrei Bodiu (coordonatori). Literatură și civilizație Volumul 1 (Scriitorii români canonici și reforma curriculară). Editura Universității Transilvania din Brașov, Brașov, 2008, p.7-8;
2 Caius Dobrescu, Andrei Bodiu (coordonatori). Literatură și civilizație Volumul 1 (Scriitorii români canonici și reforma curriculară). Editura Universității Transilvania din Brașov,Brașov, 2008, p.9-103;
3 Idem, p. 11-12;
5 Ministerul Educației și Cercetării, Programa de limba și literatura română pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, 2009;
6 Ministerul Educației și Cercetării, Programa de limba și literatura română pentru clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, 2006;
7 Ministerul Educației și Cercetării, Programa de limba și literatura română pentru clasa a XII-a, ciclul superior al liceului, 2006.