Deoarece ne confruntăm tot mai mult cu dezinteresul elevilor pentru lectură, noi, învăţătorii încercăm să găsim cele mai adecvate texte şi mai atractive pentru elevii noştri, conducându-i în afara sferei manualelor şcolare şi îi îndrumăm să pătrundă în lumea fascinantă a cărţilor.
În acest sens, copilul poate înţelege şi gustă cu multă plăcere textul dacă este condus să intuiască gradaţia interioară, desfăşurarea mai multor sau mai puţin dramatică a acestuia; urmăreşte cu sufletul la gură conflictul dintre bine şi rău în basme şi legende, în povestiri, şi se bucură sincer de succesul binelui reprezentat mereu de eroul preferat.
Adevăratele comori ale sufletului, lecturile literare menţin o adeziune afectivă faţă de tot ce e mai frumos, mai pur, mirific şi inedit din această fermecătoare lume a copilăriei. Lecturile literare, prin conţinutul lor, participă la dezvoltarea unor procese şi capacităţi intelectuale, imaginative şi motivaţionale, latura afectivă menţinându-se constant pe tot parcursul lecturii.
La ciclul primar, cele mai îndrăgite creaţii literare sunt: basmul, povestirea, snoava, legendele, poeziile cu muzicalitate şi versificaţie melodioasă. Alegerea acestora trebuie făcută cu multă atenţie, astfel încât să răspundă cerinţelor estetice, cât şi celor de ordin etic şi moral, să aibă o largă audienţă în inimile celor mici.
Dorinţa de a citi se dezvoltă la elevi încă din primele clase şi se continuă până la terminarea şcolii. Lectura trebuie să devină o obişnuinţă, iar textele citite acum de către elevi vor rămâne peste ani „patina copilăriei”, în timp ce altele, riguroase şi categorice dispar.
Depinde şi de dascăl, sau în mare parte de dascăl, dacă „toate acestea fi-vor învăţate”.