În timp ce literatura existentă despre leadershipul toxic în mediile educaționale este limitată, prezența sa în școli a fost destul de des remarcată.
Dintre toate resursele din orice organizație, inclusiv educația, forța de muncă joacă un rol important în capacitatea organizației de a crește și de a evolua continuu. Succesul școlii este dependent de tipul de persoane, inclusiv liderii școlii și adepții, dar și de cantitatea de efort depusă atât de lideri, cât și de adepți. Prin urmare, conducerea școlii este adesea privită ca cel mai important factor în succesul și eșecul instituției în ceea ce privește organizarea.
Calitatea conducerii într-o școală are un impact ridicat asupra sănătății și succesului celor din cadrul unei comunități școlare. Cel mai evident loc pentru a începe examinarea toxicității școlilor este conducerea școlii. Directorii de înaltă calitate oferă sprijin pentru profesori, elevi și familii. Directorii servesc ca o forță călăuzitoare pentru succesul profesional și educațional în școala lor.
Conducerea toxică decimează un loc de muncă, otrăvind încet indivizii. Acum, dacă acel loc de muncă se întâmplă să fie o școală, problemele sunt considerabile. Directorii toxici distrug morala profesorilor, înstrăinează părinții și decimează ceea ce ar putea fi realizat în școala lor.
Conducerea în educație are de-a face cu utilizarea activă a abilităților și talentelor unei persoane spre influențarea altora în atingerea unor scopuri educaționale comune sau preconcepute. Prin urmare, rolul conducerii în educație este de a coordona activitățile și aspirațiile membrilor școlii ca adepți (Orunbon, 2020).
În mod ideal, relațiile de conducere și de urmărire în sistemul școlar ar trebui să fie pline cu recompense, sentiment de apartenență, libertate în operațiunile de muncă, manifestare de recunoaștere și competență pentru ambele părți. Cu toate acestea, pentru profesorii care și-au asumat poziție superioară în școală această relație poate constitui, de asemenea, baza pentru maltratare, abuz și pedeapsă, însoțite de sentimentele profesorilor de frustrare, anxietate, incertitudine și neplăcere. Prezența conducerii lipsită de etică poate avea efecte negative asupra mediului școlar, inclusiv absenteism și niveluri crescute de uzură a profesorilor.
Conducerea școlii este esențială pentru îmbunătățirea calității școlii, diligența, angajamentul profesorilor și productivitatea în instituțiile de învățământ. Prin urmare, rolurile de conducere ale directorilor sunt cruciale pentru atingerea scopurilor și obiectivelor școlii. Conducerea toxică are un impact negativ imens atât asupra individului, cât și asupra instituției. În învățământ, are un impact devastator asupra mediului academic, a predării și învățării și a instituției în general.
Indiferent cât de puternice sunt sistemele cognitive ale unei persoane, un mediu de lucru toxic are capacitatea de a-i deteriora capacitățile și funcționarea foarte mult. Indiferent dacă astfel de lideri sunt sau nu conștienți de consecințele grave ale toxicității lor pentru indivizi și instituții în general, rezultatele conducerii lor sunt întotdeauna la dispoziție și vizibile. Conducerea toxică în acțiunile școlare ar putea include: excluderea deliberată a anumitor grupuri în cadrul școlii, favoritismul deschis al unor subordonați față de alții, precum și folosirea personalului existent pentru a influența progresul unor profesori și nu a altora și a suprima opiniile celor considerați a fi o potențială amenințare.
Toxicitatea conducerii în organizarea școlară are un impact negativ asupra cadrului școlar și bunăstarea psihologică a profesorilor. Liderii joacă un rol semnificativ în determinarea unui climat etic în organizația lor. Dacă climatul etic al unei școli este condus de echipa de management, atunci ar trebui să ne așteptăm ca climatul etic să joace un rol semnificativ în modelarea comportamentelor etice ale personalului. În orice mediu școlar, un comportament de conducere toxic subminează toate eforturile pozitive ale profesorilor de școală, iar în cele din urmă duc la deteriorare în productivitatea profesorilor, adică productivitatea școlii va fi scăzută în termeni de performanță academică a elevilor.
Bibliografie
Hopkins, D., Stringfield, S., Harris, A., Stoll, L., & Mackay, T. (2014). School and system improvement: A state of the art review. School Effectiveness and School Improvement, 25(2), 257-281.
Veldsman, T., (2016, January 13). How toxic leaders destroy people as well as organizations.
Whicker, M.L., (1996) Toxic leaders: When organizations go bad, Praeger, Westport, CT.