EDICT

Anul 2020 a aruncat educația de la sistemul clasic, față în față, la cel online, practic de pe o zi pe alta. Profesorii, elevii și părinții nu au avut de ales și au trecut la noua abordare, chiar dacă nici unii nici ceilalți nu erau pregătiți întru totul. Exceptând lipsa totală/ parțială sau slaba calitate a infrastructurii hardware disponibile (care rămâne încă și în anul 2021 una din marile bariere în egalitatea de șanse în educație), trebuie să recunoaștem că majoritatea covârșitoare a actorilor implicați în actul didactic a reușit să facă față situației cu profesionalism.

De mare ajutor a fost semnarea de către Ministerul Educației și Cercetării a unui parteneriat cu companiile Google și Microsoft „prin care cadrele didactice și unitățile de învățământ au acces, în mod gratuit, la toate platformele educaționale dezvoltate de cele două companii, inclusiv la programele-suport și la resursele educaționale dezvoltate de acestea” [1]. Astfel, platformele G Suite for Education și Microsoft Office 365 A1 au putut fi utilizate în procesul de predare.

Există însă și activități care nu s-au ridicat la cerințele de calitate așteptate. În învățământul tehnic și profesional activitățile practice (laboratoarele tehnologice și practica) au suferit cel mai mult datorită trecerii în mediul virtual. Dificultatea realizării montajelor, experimentelor, măsurătorilor, lucrului cu scule, unelte, mașini, utilaje, instalații, într-un scenariu online, este evidentă. Profesorii fac eforturi deosebite în a studia, transpune, adapta, respectiv în a concepe și optimiza secvențe din scenariile didactice cu caracter aplicativ în mediul virtual și în asigurarea atingerii rezultatelor învățării și anume: sedimentarea cunoștințelor și formarea de abilități și atitudini.

Comunitatea Europeană finanțează prin granturi consistente educația și cercetarea, o parte dintre rezultate fiind concretizate în medii, platforme și resurse didactice deschise de calitate care permit surmontarea neajunsurilor de mai sus.

Scopul acestei lucrări este de a readuce în prim plan o astfel de platformă și anume Go-Lab [2]. Multe cadre didactice sunt probabil familiarizate cu acest mediu educațional, în consecință nu voi face o prezentare detaliată a acestuia, ci voi insista doar pe modul de utilizare al laboratoarelor virtuale ce sunt dezvoltate pentru această platformă și găzduite de ea.

Go-lab este o platformă de elaborare, partajare și suport a resurselor educaționale. Aceasta se bazează pe:

• un număr de peste 800 de laboratoare virtuale și la distanță,
• spații didactice virtuale,
• o serie de aplicații ce permit gestionarea metodelor, materialelor, lecțiilor și spațiilor didactice virtuale.

Un spațiu virtual de învățare este de fapt suma următoarelor componente:

• „sala de clasa” virtualizată în care profesorul și elevii participă la activități didactice,
• lecția, care poate fi creată de la zero sau poate fi preluată de la un alt coleg și utilizată, cu sau fără adaptări. Practic, profesorii creează lecții, pe care le pun la dispoziția colegilor. Componenta colaborativă sporește ușurința utilizării platformei în activitatea didactică. În cadrul lecțiilor regăsim laboratoarele și o parte consistentă a aplicațiilor.

Utilizarea platformei se face în baza specificațiilor privind legalitatea, respectiv drepturile de autor, atât referitoare la mediul Go-lab cât și la cele sub incidența cărora autorii diferitelor resurse le pun la dispoziția utilizatorilor [3].

În meniul “Labs”, fig.1,  se pot alege, prin intermediul filtrelor, subiectele, tipul, grupa de vârstă și limba. În privința limbii, există laboratoare care au traducere în limba română, laboratoare care pot fi fi traduse de către utilizatori, salvate și apoi partajate, respectiv laboratoare care pot fi prevăzute cu traduceri doar de către creatorii acestora, la solicitarea utilizatorilor.

Toate laboratoarele, indiferent de tipul acestora, virtual sau remote, pot beneficia de aplicațiile dedicate, fig. 2,  care facilitează implementarea lor în spațiile de lucru. De ex: calculator, notițe, teste, gestiunea datelor (incluzând reprezentări grafice), respectiv fișierelor, unelte colaborative, statistici privind activitățile elevilor și multe altele.

Deși laboratoarele sunt dedicate utilizării în spațiile virtuale ale platformei Go-lab, multe dintre ele sunt accesibile și din afară și pot fi implementate și în alte medii educaționale, evident conform cu prevederile referitoare la drepturile de autor asociate fiecăruia.
Avantajul utilizării spațiilor didactice virtuale ale Go-lab este dat de colecțiile de activități didactice (lecții de diferite tipuri) gata create și disponibile a fi aplicate, cu sau fără modificări, fig. 3. Astfel o lecție completă ce include unul sau mai multe laboratoare și/sau una sau mai multe aplicații poate fi luată ca sursă de inspirație pentru crearea unei activități noi sau sau ca bază pentru adaptarea ei la cerințele clasei.

Gestionarea spațiilor virtuale proprii din Go-lab se realizează în aplicația Graasp – A space for everything [4], fig. 4, disponibilă prin accesarea meniului „Authoring”.

Detalii privind mediul Go-lab sunt disponibile pe pagina de suport care prezintă documentații de utilizare, în toate limbile statelor Comunității Europene, fig. 5.

În concluzie, vă propun să considerați această lucrare o pledoarie pentru utilizarea facilităților oferite de Go-lab pentru eficientizarea educației online în activitățile aplicative (laboratoare tehnologice și practică). Alocând puțin timp navigării și studiului diferitelor programe și meniuri ale mediului Go-lab, se poate releva incredibila cantitate și calitate a resurselor educaționale deschise disponibile și  a modului în care acestea pot fi introduse în strategiile didactice.

Bibliografie
[1] www.edu.ro/ministerul-educa%C8%9Biei-%C8%99i-cercet%C4%83rii-%C3%AEn-parteneriat-cu-google-%C8%99i-microsoft-pune-la-dispozi%C8%9Bie-%C3%AEn-mod
[2] www.golabz.eu/
[3] premium.golabz.eu/legal-notice
[4] graasp.eu/