Emoţiile sunt trăiri subiective ce rezultă din acordul sau discrepanţa dintre trebuinţele sau expectanţele unei persoane sau realitate.
Ele sunt trăiri interne caracterizate prin: reacţii fiziologice, gânduri specifice şi expresii comportamentale. Emoţiile sunt asociate cu modificări la nivelul proceselor fiziologice ce au loc în corpul nostru. Din categoria proceselor fiziologice amintim: înroşirea feţei, transpiraţie, modificări ale tensiunii musculare, ale pulsului etc., iar din cea a modificărilor comportamentale: expresii faciale, privirea, postura, gestica, mersul şi alte semne ale limbajului trupului. Nivelul fiziologic determină intensitatea trăirii emoţionale, în timp ce nivelul cognitiv determină tipul şi calitatea emoţiei.
În funcţie de calitatea şi tipul emoţiei, vorbim de afectivitate pozitivă şi afectivitate negativă. Afectivitatea negativă este efectul repetitiv al trăirilor emoţionale negative şi se manifestă prin:
- anxietate
- depresie
- iritabilitate
- lipsă de speranţă
- sentiment de neajutorare
Un rol esenţial în prevenirea afectivităţii negative îi revine educaţiei afective. Ea trebuie să formeze copilului abilitatea de a identifica, exprima, controla emoţiile.
Afectivitatea pozitivă se referă la stările şi trăsăturile emoţionale care induc percepţii pozitive de sine (stima de sine, autoeficacitate), ale lumii şi ale viitorului.
În cadrul orelor de dezvoltare personală, dirigenţie / consiliere pot fi realizate activităţi care facilitează procesul de identificare şi denumirea emoţiilor, simbolismul lor, de exprimare emoţională, manifestare comportamentală a emoţiilor, sursele emoţiilor, reacţii emoţionale, consecinţele emoţiilor etc.
DESIGNUL EMOŢIEI
• Vârsta: de la 5 la 10 ani
• Durata: 30 minute
• Obiective: furnizarea unui vehicul pentru comunicarea simbolică sau indirectă prin:
– desenarea modului în care simţi o emoţie
– identificarea culorilor care exprimă emoţia
• Abilităţi cerute: colorare,
• Echipament:
– hârtie de desen mare, culori
• Desfăşurare:
– Discutarea diferitelor emoţii (gelozie, anxietate, frustrare, furie, bucurie, singurătate, teama). Copiii să dea exemple de experienţe proprii cu astfel de emoţii.
– Cereţi copilului să găsească un cuvânt care descrie cel mai bine cum se simte azi.
– Să închidă ochii şi să-şi imagineze cum arată emoţia. Ce culoare are? Ce formă are?
– Fiecare să selecteze două, trei culori care să descrie cel mai bine emoţia pe care o simte.
– Să deseneze simbolic emoţia lor.
• Variante:
– să deseneze feţe care să exprime diferite emoţii.
– de exemplu, să deseneze pe o parte a foii o faţă veselă şi pe cealaltă una tristă.
– se poartă discuţii despre situaţii vesele si triste
– aceste feţe le pot folosi ulterior pentru a arăta cum se simt
– se pot prezenta imagini din reviste cu feţe exprimând diferite sentimente, copiii trebuind să le identifice
IDENTIFICAREA SENTIMENTELOR
• Vârsta: de la 4 la 8 ani
• Durata: 50 minute
• Participanţi: oricâţi
• Obiective:
– Identificarea dispoziţiilor, afectelor, sentimentelor şi a comportamentelor asociate cu acestea.
– Identificarea dispoziţiilor, sentimentelor altora pe lângă cele personale.
– Înţelegerea faptului că este important să avem sentimente şi să vorbim despre ele.
• Abilităţi cerute:
– scriere, tăiere, lipire
• Echipament:
– Povestiri care să reliefeze dispoziţii afective diferite, farfurii de hârtie, creioane colorate, foarfecă, beţişoare flexibile, lipici, nasturi pentru ochi, textile pentru păr, beţişoare pentru zâmbet, ochi, urechi.
• Desfăşurare:
– Citiţi povestirea aleasă copiilor. Atunci când citiţi încercaţi să prezentaţi expresii faciale distincte şi modificări ale vocii concordante cu textul citit. De exemplu, urlaţi pentru furie, râdeţi la bucurie, etc.
– Cereţi copiilor să creeze propria dispoziţie sau sentimentele personale pe o farfurie de hârtie, utilizând echipamentele disponibile astfel încât să obţinem o faţă unică de păpuşă. Lipiţi un beţişor flexibil pe spatele farfuriei de hârtie astfel încât aceasta să poată fi ţinută în mână.
– Cereţi copiilor să spună care sunt sentimentele lor şi comportamentele asociate cu aceste sentimente. Cereţi-le să identifice şi dispoziţiile afective ale altora.
RECLAMA
• Vârsta: de la 4 la 8 ani
• Durata: 50 minute
• Participanţi: maxim 10
• Obiective:
– Exprimarea emoţiilor personale într-o manieră sigură şi plăcută
• Abilităţi cerute:
– scriere, tăiere, lipire
• Echipament:
– Hârtie de împachetat, hârtie de construcţie, foarfecă, lipici, creioane colorate,
• Desfăşurare:
– Începe prin a discuta cum poate fi utilizată o reclamă pentru a te exprima pe tine însuţi. Se va arăta că reclama reprezintă o modalitate prin care o persoană îşi exprimă propriile valori, opinii politice, preferinţele muzicale, şi poate fi aşezată în diferite locuri (cum ar fi de exemplu, drumul spre şcoală). Discuţia durează aproximativ 10 minute.
– După discuţie se cere participanţilor să-şi creeze propria reclamă (utilizând hârtie de construcţie şi creioane colorate).
– Odată ce grupul a terminat de lucrat la afişul personal acesta este lipit pe o coală mare de hârtie de împachetat care are desenată pe spate o maşină.
– Se discută apoi motivaţia pentru care diferite mesaje sunt aşezate în reclamă, iar apoi plasate pe maşină.
– Dacă grupul se simte confortabil, se poate crea o sarcină cooperativă, cerându-li-se să decidă care este reclama pe care şi-ar dori-o pe maşina comunităţii (şcolii).
– Terminaţi activitatea discutând modul în care ne putem exprima pe noi înşine, de ce alegem să exprimăm anumite lucruri şi nu altele.
INIMĂ ZDROBITĂ
• Vârsta: 9 – 14 ani
• Durata: 40 minute
• Obiective:
– Identificarea modului în care comportamentul nostru afectează sentimentele celorlalţi
• Echipament:
– Câte o inimă de culoare roşie decupată dintr-o coală A4 pentru fiecare participant
• Desfăşurare:
– Listaţi pe tablă 21 de comentarii jignitoare pe care elevii le-au auzit sau le-au folosit vreodată unii la adresa altora. De exemplu, “nu ai fost invitat”, “nu ai ce căuta cu noi”, etc. Acestea sunt listate fără a face referire la o persoană anume.
– Listaţi apoi 21 de afirmaţii pozitive, plăcute pe care ei le-au auzit sau le-au exprimat unii la adresa altora. Încurajaţi-i să se gândească la lucruri care-i ajută atunci când sunt speriaţi, singuri, furioşi, excluşi, nesiguri, etc.
– Apoi citiţi lista cu cuvinte jignitoare. De fiecare dată când citiţi o expresie dureroasă cereţi copiilor să îndoiască să facă un pliu pe inima pe care o au în faţă. (după ce citiţi câteva expresii verificaţi dacă toată lumea a făcut îndoiturile corect). Inimile arată oarecum diferit dar toate sunt cu cicatrice.
– Urmează să citiţi lista cu expresii plăcute. Regulile sunt de data aceasta următoarele: după fiecare 7 lucruri plăcute diferite cereţi elevilor să desfacă o îndoitură a inimii.
• Discuţii:
– Împărtăşiţi cu clasa faptul că e nevoie de cel puţin 7 lucruri plăcute pentru a şterge o remarcă pozitivă.
– Chiar dacă dezdoim toate pliurile, rămân urmele.
Bibliografie:
Hartwell, Elizabeth A. (2001). Body image. blueprint.bluecrossm.com: Blue Cross and Blue Shield of Minnesota, Inc
Hopkins G. (1998). Fourteen MORE Activities for the First Days of School! www.education-world.com
www.6seconds.org (1998). Emotional Intelligence Toolbox: Expression Journals
www.eric.ed.gov (2000). Examinating Ideas about Body Image. AskERIC Lesson Plan
www.exploratorium.edu. (1998) Playing Game with Memory
www.pbs.org/wgbh/nova/thin/ (2001) NOVA Online – Dying to be Thin
www.self-science.com (2001). Self-Science Emotional Intelligence Lesson Archive.