Competența socio-emoțională reprezintă un sistem de abilități, precum empatia, comunicarea eficientă, autoreglarea, conștiința de sine, utilizate în contexte sociale. Ea determină gradul în care copilul este capabil să-și regleze comportamentul în mod conștient, respectiv nivelul la care reușește să construiască relații armonioase și să fie implicat în mod intenționat în acțiuni sociale.
În cele ce urmează, vom propune un joc didactic pentru începutul clasei pregătitoare, în scopul dezvoltării competențelor socio-emoționale ale copiilor.
Jocul didactic se numește „Fiecare personaj la locul lui”. Pentru acesta se vor putea folosi următoarele conținuturi: Povestea nucii lăudăroase (despre laudă, personaj negativ nuca), Povestea ursului cafeniu (despre discriminare, personaj pozitiv ursul cafeniu, personaj negativ urșii polari), Povestea lui Puf Alb și Puf Gri (recunoașterea greșelii făcute, personaj pozitiv Puf Alb, personaj negativ Puf Gri) și Povestea Monei, care s-a certat cu jucăriile (despre cearta cu ceilalți, personaj negativ Mona, personaje pozitive ceilalți copii).
Vom urmări ca obiectiv fundamental dezvoltarea competențelor socio-emoționale ale copiilor. De asemenea, obiectivele operaționale urmărite vor fi: să recunoască povestea după jetoanele care arată imaginile personajelor principale, să povestească pe scurt ce a făcut în poveste fiecare personaj din imagine, să indice care comportament al personajelor este de preferat și care nu, să așeze personajele în grupa personajelor pozitive (grupa bulinelor roșii), respectiv în grupa personajelor negative (grupa bulinelor negre), să explice alegerea făcută în ceea ce privește grupa în care a așezat personajul din poveste.
Copiii vor avea astfel ca sarcini recunoașterea poveștii după jetoanele care arată imaginile personajelor principale, povestirea pe scurt a faptelor fiecărui personaj din imagine, indicarea comportamentului personajelor care este de preferat și care nu, așezarea personajelor în grupa personajelor pozitive (grupa bulinelor roșii), respectiv în grupa personajelor negative (grupa bulinelor negre), explicarea alegerii făcute, în ceea ce privește grupa în care a așezat personajul din poveste.
Nu vor lipsi regulile jocului. Astfel, la bătaia din palme a învățătoarei, fiecare copil ia un jeton, spunând care este personajul ales și povestea din care face parte acesta. La următoarea bătaie din palme, copiii schimbă între ei jetoanele, astfel ca fiecare copil să aibă un jeton. Copiii spun pe scurt ce a făcut în poveste personajul, respectiv dacă a avut un comportament bun sau rău. La bătaia din palme, copiii schimbă din nou jetoanele între ei și așază jetoanele în grupa bulinelor roșii sau bulinelor negre, motivând alegerea. Copiii vor primi la final recompense pentru realizarea sarcinilor date.
Se vor utiliza ca elemente de joc surpriza și recompensa, iar din categoria strategiilor didactice, se vor utiliza ca metode și procedee didactice conversația, explicația, exercițiul, problematizarea, iar ca mijloace didactice tabla magnetică, magneți, jetoane ilustrând nuca, ursul cafeniu, urșii polari, Puf Alb, Puf Gri, Mona, carton alb cu buline roșii, carton alb cu buline negre, recompense.
Vom descrie în cele ce urmează derularea jocului:
Se intuiesc frontal materialele reprezentând jetoane cu personajele principale din poveștile amintite mai sus. La bătaia din palme a învățătoarei, fiecare copil ia un jeton, spunând care este personajul ales și povestea din care face parte acesta. În funcție de numărul de copii din clasă, un personaj poate fi ilustrat pe mai multe jetoane, în poveste existând mai multe comportamente manifestate de fiecare personaj. La următoarea bătaie din palme, copiii schimbă între ei jetoanele, astfel ca fiecare copil să aibă un jeton. Copiii spun pe scurt ce a făcut în poveste personajul, respectiv dacă a avut un comportament bun sau rău. În complicarea jocului, la bătaia din palme, copiii schimbă din nou jetoanele între ei și așază jetoanele în grupa bulinelor roșii sau bulinelor negre, motivând alegerea. Copiii vor primi la final recompense pentru realizarea sarcinilor date.
Fiind vorba despre un joc didactic, se vor respecta etapele specifice jocului didactic, precum: Captarea atenției, Introducerea în joc, Prezentarea materialului, Anunțarea temei și a obiectivelor, Dirijarea învățării (cu Explicarea și demonstrarea jocului, Jocul de probă), Obținerea performanței (Executarea jocului de către copii), Asigurarea retenției și a transferului (Complicarea jocului), Încheierea jocului.
Putem obține prin utilizarea jocului ca metodă, o contribuție la dezvoltarea socio-emoțională a elevilor, parcurs început în ciclul preșcolar, totodată o clarificare a noilor reguli în această etapă de școlaritate, respectiv o internalizare a noilor norme și reguli de conduită, ușurând adaptarea școlară.