Fiecare disciplină de învățământ este planificată și predată respectând curriculum școlar, care cuprinde: Planul cadru de învățământ și Programa școlară. La disciplina matematică, se utilizează de către cadrele didactice de predare Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017. Programa școlară menționată cuprinde: nota de prezentare, competențe generale, competențe specifice și exemple de activități de învățare și sugestii metodologice.
Componenta „Competențe specifice” derivă din componenta „Competențe generale”, iar pentru formarea și dezvoltarea lor este nevoie de planificarea unor activități de învățare, care să valorifice ceea ce au dobândit elevii pe parcursul învățării. Așadar rămâne la latitudinea profesorului alegerea, crearea activităților de învățare, astfel încât demersul didactic să fie unul personalizat în funcție de specificul clasei, specificul fiecărui elev, demers adaptat particularităților individuale și de vârstă ale beneficiarilor educaționali.
De exemplu, lecția „Fracții zecimale”, de la clasa a V-a, are ca și competențe specifice:
– 1.2. Identificarea fracţiilor zecimale în contexte variate
– 2.2. Efectuarea de calcule cu fracţii folosind proprietăţi ale operaţiilor aritmetice
– 3.2. Utilizarea de algoritmi pentru efectuarea operaţiilor cu fracţii ordinare sau zecimale
– 5.2. Analizarea unor situaţii date în care intervin fracţii pentru a estima sau pentru a verifica validitatea unor calcule
(Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393/28.02.2017)
Pentru atingerea acestor competențe specifice se poate apela și la metoda jocului didactic, acesta fiind permis la orice vârstă școlară. Jocul inclus la ora de matematică atrage după sine suficiente aspecte pozitive, care să declanșeze implicarea elevului în secvența de achiziție a cunoștințelor și nu numai. De exemplu, la clasa a V-a am propus elevilor să realizeze o scurtă scenetă, un scurt dialog, o poezie, un eseu, orice doresc ei, care să aibă ca subiect principal numerele zecimale. Reacția lor a fost de bucurie, semn că elevul a acceptat degajat sarcina de lucru îmbrăcată și percepută ca pe un joc. Domeniile abordate de către elevi, pentru care au folosit achiziția de la fracții zecimale au fost: școala, activități recreative, economie și literatură.
Evaluând activitatea prezentată de către elevi, am constatat că aceștia au dat dovadă de creativitate, de implicare deosebită față de o oră clasică de matematică, de confort, de relaxare, de dorința afirmării etc. În acest sens am reușit, cu ajutorul metodei jocului didactic, dobândirea competențelor specifice fracțiilor zecimale.
Dacă ne gândim la „joc”, ne aducem aminte de copilărie, de acele jocuri care ne dădeau starea de bine, aduceau bucurie, râsete etc. Jocul și procesul de predare-învățare-evaluare sunt două dimensiuni care, prin contopirea lor în activitatea la clasă, determină elevul să se afirme cu ușurință, fără rețineri sau cu gândul că va greși, în joc fiind acceptat orice pe linie constructivă. Sarcina de lucru prin joc elevul o va percepe ca pe o curiozitate, competiție, afirmare, astfel el devenind spontan, fără emoții care să-i provoace timiditate și teamă de afirmare și comunicare.
Aspecte pozitive ale jocului didactic:
- Contribuie la starea de bine
- Motivează
- Responsabilizează
- Cultivă și dezvoltă creativitatea
- Îmbină plăcutul cu utilul
- Stimulează implicarea elevilor în activitatea de predare-învățare-evaluare
- Consolidează cunoștințele
- Dezvoltă abilitățile de comunicare
- Pune în evidență aptitudinile abilitățile naturale ale copilului, aspect foarte important în actul didactic de predare-învățare-evaluare
- Valorifică competențele dobândite
- Determină exprimarea naturală a elevului în funcție de particularitățile individuale
- Contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor dobândite
- Sprijină elevul în punerea în practică a competențelor pe care le deține
- Influențează pozitiv elevul
- Formează și dezvoltă atitudini și capacități
- Sprijină procesul de fixare și consolidare a cunoștințelor.
Probabil că fiecare dintre dascăli ar trebui să includă în scenariul didactic măcar un fragment în care să folosească metoda jocului didactic.