„Cum arată astăzi școala, așa va arăta mâine țara.” Mergând pe urmele vorbelor lui Spiru Haret, în condițiile actuale, grija pentru educație copiilor noștri depinde atât de guvernanți, cât și de fiecare dintre noi: familie, învățător, persoane din anturajul personal. Pandemia transformă școala într-o provocare pentru fiecare cetățean al acestei țări.
Cunoaştem, nu cunoaştem – trebuie să ne adaptăm, atȃt cȃt putem, la realitățile care ne ȋnconjoară. Mai mult decât a ne adapta, trebuie să ne reinventăm pentru a creşte calitatea actului didactic. Ȋn contextul pandemic, procesul de ȋnvățare a trecut şi ȋn mediul online. Chiar dacă unii dintre noi nu ne-am dorit, predarea prin intermediul internetului a devenit o necesitate. Dar cu ce? Cu lipsa de dispozitive, interes, pregătire a cadrelor didactice, dar şi a părinților puşi ȋn situații limită.
Astfel, se folosesc platforme educaționale online precum Google Classroom, Kinderpedia, Zoom, Adservio. Fiecare platformă are avantajele ei. Ȋn funcție de vârsta elevilor de ciclu primar, este bine să te adaptezi la resursele şi aplicațiile de ȋnvățare potrivite.
Activitățile online au fost preferate de elevii mei atunci cȃnd foloseam Kahoot şi Worldwall, învățarea prin joacă. Ca utilizatori ai device-urilor, feedbackul dat la finalul zilei a fost un succes datorită diversificării metodelor de predare, învățare şi evaluare. Este adevărat că, atunci cȃnd ȋnvățăm fizic, nu abuzăm de multe activități online. Acestea pot fi integrate ȋn decursul fiecărei ore , ȋn momente diverse, atȃt pentru captarea atenției, cȃt şi pentru exersare, predarea noii lecții , recapitulare şi evaluare.
Indiferent de beneficiile platformelor educaționale, rămân fidelă învățării ȋn format fizic, pentru a avea mai ușor controlul întregii clase. Pe termen lung, predarea exclusivă online , nu are efecte benefice ȋn realizarea obiectivelor generale şi specifice fiecărei discipline. Fiind o situație de compromis, m-am adaptat realității, căutând, descoperind, aplicând, explicând, transmițând informații , atȃt elevilor cȃt şi părinților acestora.
Abordarea lecțiilor online de către elevi este diferită față de cea a lecțiilor la şcoală. Nu tot timpul sunt atenți la ore, nu pot interveni mereu cȃnd ȋşi doresc, nu comunică ȋntre ei suficient. Aceste aspecte ȋi afectează emotional. Colaborarea este mai săracă şi lipsită de unele aspecte pozitive.
Referindu-mă la clasa mea, ȋn activitățile online, unii elevi au tendința de a sta deoparte, neimplicȃndu-se, găsind ceva de făcut ȋn jurul calculatorului. Acasă, tentațiile sunt mari, indiferent de subiectul lecției. Pe lăngă aceste aspecte, intervin şi cele de ordin informatic : semnal slab, nu ȋi poți vedea pe toți, ei nu te aud bine, se creează microfonie, se ȋnchid camerele… şi tot aşa. Se pierde timp prețios din oră. Ȋnsă, ȋncerc să-i activez propunȃnd concursuri scurte, acordare de calificative, punctaje, autoevaluări şi acordare de calificative ȋntre ei. Nu este uşor, dar nici imposibil.
Ştiu că se poate şi mai bine, ştiu că trebuie să ne reinventăm, ştiu că este de datoria noastră ca educatori ai copiilor, ȋnsă ȋnvățăm din mers cu toții şi sperăm ȋntr-un viitor mai bun.