EDICT

Deseori, joaca este asociată cu o acțiune frivolă și/sau lipsită de scop, în timp ce învățarea este asociată cu seriozitatea și efortul intelectual intens. Articolul face un scurt excurs teoretic privind jocul și învățarea, exemplificând apoi folosirea jocului la clasă, la ora de chimie, în vederea aprofundării noțiunilor privind scrierea formulelor chimice ale unor compuși și aplicarea algoritmului de denumire a acestora.

Paradoxal, atunci când vorbim despre cele două activități, jocul și învățarea, nu putem să nu remarcăm câteva aspecte care le diferențiază:

• Jocul este atemporal, în timp ce activitatea didactică se derulează după un orar bine stabilit.
• Jocul poate fi haotic, dezordonat și zgomotos, în timp ce activitatea didactică se derulează în spații în care disciplina primează.
• Jocul implică asumarea riscurilor, în timp ce școlile își propun să ofere copiilor siguranță.
• În timpul jocului, elevii pot prelua în orice moment conducerea, în timp ce la școală, programul este stabilit în general de adulți.

Cu toate acestea, studiile susțin faptul că între cele două activități există o relație și anume faptul că jocul ghidat sprijină învățarea. Astfel, pe durata jocului, elevii manifestă stări de spirit extrem de favorabile învățării, elevii experimentează și își asumă riscuri, își cultivă imaginația și învață să facă față incertitudinii. Prin joc, ei dezvoltă empatie și își dezvăluie numeroase trăsături emoționale, sociale și cognitive care contribuie la procesarea informațiilor primite și implicit la învățare. Toate aceste caracteristici fac ca învățarea să fie plăcută, iar interesul elevilor pentru învățare este vizibil crescut.

Un alt principiu al învățării prin joc este acela conform căruia deși această acțiune este universală, ea depinde foarte mult de cultura organizațională a școlii respective. Astfel, școlile ar trebui să încurajeze jocul ghidat și să ofere resurse educaționale în funcție de interesele și nevoile elevilor. Elevii trebuie să fie susținuți să-și asume riscuri și să-și împărtășească sentimentele și gândurile, să li se asigure un climat favorabil dezvoltării creative și implicit a învățării prin joc.

Jocul „Perechi” presupune confecționarea unui număr par de cărți de joc (din carton sau foi laminate), astfel încât jumătate din ele să conțină denumirea unor compuși chimici, iar cealaltă jumătate, formula chimică asociată acelor denumiri (Figura 1). Elevii vor fi grupați în perechi sau grupe mici și vor fi instruiți privind regulamentul jocului. Astfel, după ce cartonaşele au fost bine amestecate se împart fiecărui jucător câte 4, cu faţa în jos. Restul cartonaşelor se așază pe masă tot cu faţa în jos, iar jucătorul din dreapta celui care a împărţit cartonaşele începe jocul.

Dacă un jucător găseşte printre cartonaşele sale una sau mai multe perechi potrivite: denumire- formulă chimică, le aşează pe masă cu faţa în sus şi spune: „mai departe”. În cazul în care nu are nici o pereche, acesta ia un cartonaş de deasupra pachetului. Dacă nici în acest caz nu îşi poate forma o pereche spune „mai departe” şi continuă jucătorul următor care procedează la fel. După ce s-au terminat cartonaşele de pe masă, fiecare jucător, pe rând, fără să se uite, trage de la jucătorul din dreapta sa câte un cartonaş, dintre cele pe care acesta le ţine în mână desfăcute în formă de evantai.

Câștigătorul este jucătorul care, după epuizarea cartonașelor, deține cele mai multe perechi la final.

În loc de concluzie

Fără a se dori a fi o pledoarie în favoarea învățării bazată pe joc, personal consider că această metodă didactică de predare- învățare- evaluare poate fi mai eficientă decât instruirea directă, ducând la îmbunătățirea rezultatelor atât pentru elevii implicați în programe de învățare timpurie, cât și pentru cei din clasele primare și gimnaziale.

Bibliografie
1. A PEDAGOGY OF PLAY Supporting playful learning in classrooms and schools, by Ben Mardell, Jen Ryan, Mara Krechevsky, Megina Baker, Savhannah Schulz, Yvonne Liu Constant
2. pz.harvard.edu/sites/default/files/PoP%20Book%203.27.23.pdf
3. Indicators of Playful Learning: International School of Billund (2019). Developed by Pedagogy of Play at Project Zero, Harvard Graduate School of Education.