Dacă în urmă cu ceva ani ne îngrijora faptul că elevii citesc din ce în ce mai puțin acum putem spune, fără să greșim prea mult, că nu mai citesc. Urmare acestei realități este vocabularul lor tot mai sărac, nu înțeleg o mare parte din cuvintele, uzuale pentru… bunicii lor, exprimarea scrisă este greoaie și neîngrijită.
Explicații sunt multe și unele evidente – dezvoltarea mediului online, a jocurilor video și a televiziunii, dar unele sunt mai puțin vizibile sau mai puțin recunoscute de adulții din preajma copiilor, părinți și educatori deopotrivă și acestea cred că sunt mai importante și mai decisive.
Din casele elevilor noștri au dispărut bibliotecile existente, până acum cincisprezece- douăzeci de ani în familii de toate condițiile sociale, părinții nu mai citesc nici ei, uneori folosesc mediul online, jocurile și televizorul, mai mult decât copiii. Motivele care fac ca părinții și copii de astăzi să renunțe la lectură, sunt diferite, pentru părinți- volumul mare de lucru iar pentru copii- existența ”contraofertei”, mult mai atractive, mediul online, dar finalitatea este aceeași.
Profesorii la rândul lor, în loc să schimbe în bine lucrurile, agravează fenomenul recomandând bibliografii, care deși sunt alcătuite din cărți valoroase, nu mai sunt relevante și atractive pentru copii și adolescenții. Cadrele didactice ar putea să vorbească copiilor într-un mod captivant, care să le trezească interesul și curiozitatea, să-i inspire, să facă recomandări de lectură potrivite vârstei lor, legate de interesului personal al fiecărui copil.
Studii de specialitate arată faptul că cititul din proprie plăcere este mult mai important pentru dezvoltarea copiilor decât nivelul de educație al părinților lor. Altfel spus, este mai important să citești o carte din plăcere, chiar dacă nu face parte din bibliografia obligatorie, decât să nu citești.
Lectura este importantă pentru dezvoltarea creierului copiilor, dincolo de formarea unui vocabular bogat îi ajută să-și dezvolte abilitățile sociale, influențând interacțiunile sociale și integrarea socială, contribuind semnificativ la sporirea încrederii în sine și a stării de bine, în general.
Medici, pediatrii, psihiatrii și psihologi au studiat fenomenul și au ajuns la concluzia că obiceiul părinților de-a le citi copiilor încă din primele luni de viață este vital pentru dezvoltarea creierului, contribuind la dezvoltarea vocabularului (și, implicit, a vorbirii, care în sine contribuie la dezvoltarea logicii), a comunicării, a empatiei, și influențează în mod hotărâtor succesului școlar de mai târziu.
Rolul părinților este hotărâtor, încă din perioada copilăriei mici deoarece prezența părinților este asociată de copil cu plăcerea și copilul imită comportamentul părinților aceștia devenind modele ulterior. Dacă le vor citi copiilor și vor citi ei înșiși, dacă vor avea cărți în preajma lor, cei mici vor crește asociind cărțile cu o sursă de bucurie, de plăcere.
Importanța părintelui în acest proces este evidențiată și confirmată de numeroase studii, unul dintre acestea arătând că, în familiile cu mulți copii, unde timpul petrecut de fiecare dintre ei cu părinții este mai redus face ca frații mai mici să obțină rezultate școlare mai slabe decât frații lor mai mari.
Cercetările tuturor specialiștilor conduc spre aceleași concluzii, părinții pot forma și dezvolta copiilor obiceiul de a citi astfel:
- Citindu-le încă din primii doi ani de viață, timp de câteva minute, cel puțin o dată pe zi, din cărți viu ilustrate, într-o atmosferă destinsă, relaxată, plăcută, pentru a crea o asociere între carte și sentimentul de plăcere/relaxare;
- Să le alcătuiască o mica bibliotecă personală, încă de dinainte de-a merge la școală și să o îmbogățească, de la an la an, atât cu titluri clasice, cât și cu titluri mai noi, ținând cont și de preferințele lor, pentru a nu transforma lectura în obligativitate;
- Să limiteze numărul de gadget-uri la care are acces și timpul petrecut de copil, dar și de ei înșiși în fața acestora sau în fața televizorului sau a computerului ;
- Să se înscrie împreună cu copilul la biblioteca publică, pentru a avea acces la un număr mai mare de titluri;
- Să poarte conversații în familie, implicând și copii, despre lecturile personale;
Alături de educație, cititul de plăcere este unul dintre factorii care prezic succesul în viață.
Pe drumul spre succes însă copii trebuie să pornească alături de părinți, și mai apoi trebuie însoțiți și călăuziți de profesori, până în momentul în care ei sunt pregătiți să-l străbată singuri.