Potrivit lui Kurt Hahn, societatea modernă a suferit câteva probleme ce au apărut ca un revers negativ al evoluției tehnologiei: declinul condiției fizice, al spiritului antreprenorial, al imaginației, al creativității sau al abilităților practice, al autodisciplinării și al compasiunii interumane. Modelul educațional potrivit lui Hahn ar putea fi sintetizat astfel: „Consider că principală sarcină a educației este să asigure supraviețuirea următoarelor calități: o curiozitate inovatoare, o voință invincibilă, tenacitate în atingerea țelului, lepădare de sine și deasupra tuturor: compasiune!”.
„Există mai mult în tine decât crezi!” (Kurt Hahn)
Nevoia de a asigura starea de bine în rândul elevilor si al profesorilor face referire la calitatea vieții școlare, concept ce adună elemente referitoare la dezvoltarea psihologică si emoțională a copiilor, la comportamentul social, la relaționarea sau la capacitatea mediului de învățare în a fi prietenos, suportiv, la promovarea colaborării, diversităţii sau disponibilităţii pentru dezvoltare.
Educația outdoor contribuie la creșterea nivelului de bunăstare al elevilor, dar şi a părinţilor. Această educație de tip outdoor este acea educaţie ce îl pregătește pe elev pentru viață și ce se desfășoară în afara sălii de clasă. Bazându-se pe educația experiențele („Înveţi cu creierul, mâinile şi inima!”). Termenul face referire la educația pentru mediu, la activitățile recreative, la dezvoltarea personală, la terapia prin aventură etc., încercând să dezvolte înțelegerea şi aprecierea de sine, dar şi a celor din jur si a lumii naturale.
Această educație oferă contactul direct cu natura, prin experiențe în învăţare, facilitând procesul de învățare pentru copii cu dificultăți, ducând spre dezvoltarea personală, şi contribuind la dezvoltarea spiritului de echipă, oferind nenumărate beneficii fizice, emoționale şi mentale.
Educația de tip outdoor se bazează pe patru competențe fundamentale: cea de a învăța să cunoşti; de a învăţa să faci; de a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi şi cea de a învăţa să fii.
Activităţile outdoor nu fac parte din educaţia formală, care are loc în afara clasei, ci sunt activităţi de educaţie nonformală, ce urmăresc să familiarizeze copiii cu natura, dar şi să formeze elevilor deprinderi experienţiale, ce se bazează pe cunoştiţele din educaţia formală.
Educația non formală și outdoor se integrează cu succes în educația formală, încercând a maximiza procesul de învățare, mai ales pentru faptul că împreună ele duc spre un sistem educativ mai valoros calitativ, producând avantaje pe termen lung, şi permițând acoperirea a cât mai multor discipline.
Dacă învățarea din clasă are un aspect cognitiv, învățarea de tip outdoor are un aspect practic, informal și experențial. Ramurile actuale ale educatiei outdoor pot fi Ecoturismul, Educaţia pentru mediu sau Educaţia pentru Aventură; iar obiectivele principale urmărite de acestea pot fi abilităţile fizice, relaţiile ecologice sau chiar dezvoltarea inter şi intrapersonală.
Educaţia outdoor implică integrarea activităţilor in curricula şcolii precum şi desfăşurarea constantă a lor nefiind necesare resursele speciale. Activitățile pot fi incluse în orele de la clasă. Acest model educațional presupune:
- activităţi frecvente, ce se orientează pe scop şi se bazează pe curriculum, desfăşurându-se în apropierea şcolii;
- constanţă, prin activităţile desfăşurate pe întreg anul scolar;
- desfăşurarea activităţilor pentru majoritatea disciplinelor;
- dezbaterea aceloraşi subiecte atât în clasă cât şi în afara ei;
- sarcini ce necesită munca în echipă.
Exemple de bune practici –activităţi derulate in cadrul unor proiecte:
Pădurea, un tărâm mirific – desfășurarea unei drumeții. Activitatea le va forma elevilor dragostea de mediu, educându-i în spiritul dezvoltării durabile. Pe parcursul drumeției, pot exista discuţii despre poluarea cu deșeuri, observând malurile și sensul de curgere al unui pârâu de munte, recunoscând plante medicinale, învățând să facă un foc, învățarea cum să se orienteze în teren fără hartă și busolă.
Apa pentru sănătate – elevii învață despre importanța apei zilnică, dar şi despre protejarea calității apei.
Activitati desfasurate pe parcursul orelor de la clasă:
Pe parcursul orei de muzica si miscare, joc şi mişcare, oră ce se poate desfăşura afară, în curtea şcolii, elevii pot fi încurajaţi în participarea la jocurile organizate sau chiar pot fi încurajaţi să inventeze ei jocuri ce pot fi ducate ămpreună cu colegii. Se poate merge în parcul din apropierea şcolii. Aci putându-se desfăşura dezbateri despre regulile de circulaţie, despre importanţa respectării regulilor de grup, se pot face măsurători în parc, se pot organiza jocuri.
Pe parcursul orei de limba română, pot avea loc şezători, sau chiar ateliere de lectură în natură.
Ora de matematică poate fi ora când se repetă, se consolidează anumite cunoştinte prin intermediul jocurilor distractive, sau se pot face măsurători, compune probleme etc. De xemplu, atunci când vrem să recapitulăm capitolul „Noțiuni de geometrie” putem să desfăşurăm ora în aer liber: formăm câte două cercuri concentrice, copiii se pot roti în direcția acelor de ceasornic, dând mâna cu cel din fața sa și spunându-și numele si un salut. Sau putem să le cerem copiilor să se așeze în formă de pătrat, respectiv dreptunghi.
Un alt joc pe care îl putem desfășura este „Prinde mingea”, atunci când se recapitulează operatiile de adunare şi scadere. Un copil aruncă mingea în sus spunând o adunare/scădere. Cel care știe rezultatul, prinde mingea, comunică răspunsul corect și aruncă el mingea. Jocul se termină când majoritatea elevilor dau cel puțin un răspuns.
Ora de limba engleză poate şi ea să fie desfășurată în afara sălii de clasă. Putem ruga elevii să colecteze diverse obiecte, o floare, o soică, o piatră, o frunză, şi apoi să le descrie, sau să compună un text unde elementul els să fie centrul acestei scrieri. Sau putem desfăşura activităţi de speaking: organizăm o cursă de obstacole cu obiecte ce trebuie evitate, cum ar fi copaci, tufişuri, mingi, banci. Un coechiper trebuie să meargă printre obstacole legat la ochi, dar îndrumat de un alt coleg folosind cuvinte în engleză, cum ar fi left, right, one step back or forward. Putem juca jocul spionului: I spy something begening with the letter…, sau 20 questions cand un elev se gândeşte la ceva , iar ceilalţi trebuie prin maxim 20 intrebări să ghicească.
Principala provocare în organizarea unei activități outdoor este transformarea materiei prime din mintea elevului în competențe funcționale, în timp ce se trece prin procesul de învățare intenționată.
Bibliografie
• Ciolan Lucian (2008), „Învăţarea integrată, fundamente pentru un curriculum transdisciplinar”, Ed. Polirom,Bucureşti;
• Manual de educație outdoor -Liflong Learning Programme 2010-2012