În zilele noastre, învățământul este supus unui proces dinamic de înnoire, care solicită fiecare participant să manifeste creativitate și implicarea activă în căutarea de soluții la problemele care apar, astfel încât să apară satisfacția profesională. În scopul optimizării procesului de predare- învățare-evaluare, profesorii trebuie să caute în permanență cele mai eficiente metode, strategii pentru a activiza și a mobiliza elevul, pentru a forma competențe ce îi vor aduce acestuia rezultate bune și foarte bune la diferite evaluări.
Cu scopul de a suplimenta cumva timpul impus de planul cadru de o oră, am folosit la clasa a XI-a ca metodă complementară de evaluare harta conceptuală. Hărțile conceptuale pun accentul pe relațiile care se stabilesc între cunoștințele pe care le are elevul, pe modul în care fiecare elev își organizează experiența, ideile, dar și modul de aplicare al acestora. Această metodă îi face pe elevi să devină activi în propriul proces de învățare, să asimileze cunoștințe, priceperi și deprinderi având la bază cunoștințe, priceperi și deprinderi deja format. Hărțile conceptuale pot fi folosite fie la începutul unui demers didactic cu scopul de a evalua situația cognitivă și emoțională inițială, fie la sfârșitul activității de predare cu scopul de a identifica dacă elevii au înțeles conceptele, rețelele de cunoștințe. De asemenea, hărțile conceptuale pot fi folosite cu succes și în activitatea de evaluare finală.
Avantaje folosirii hărților conceptuale în evaluare ar fi: ușurează evaluarea performanțelor pentru că relevă modul cum gândesc participanții şi cum folosesc ceea ce au învăţat; baremele de pe hărţile conceptuale pot fi evaluate cu acurateţe şi consecvență, deoarece criteriile de evaluare se bazează pe totalitatea informaţiilor corecte.
Profesorul trebuie să asigure o evaluare axată pe obiectivele învăţării: aceasta presupune ca profesorul să combine evaluarea formală cu cea informală; testele standardizate trebuie suplimentate cu teste care permit evaluarea progresului în învăţare: portofolii, hărți conceptuale etc.
Profesorul trebuie să stabilească şi să urmărească rezultate realiste ale învăţării. Astfel, profesorul ar trebui să formuleze şi să proiecteze aşteptări care să fie cât mai pozitive cu putinţă şi realiste; este bine dacă profesorul porneşte mai degrabă de la stabilirea pragului minimal (deci al unui punct de plecare) decât de la pragul maximal, căci acesta limitează potenţialul de progres şi poate intimida elevi care au un ritm mai lent de achiziţie; stabilirea pragului minim permite stabilirea unor obiective care pot fi realiste pentru unii elevi şi stimulative pentru alţii.
Au fost alese trei lecții: Evoluția Europei în secolul XX. Trăsături generale, Frontierele și statutul minorităților în secolul XX și Civilizația europeană: unitate, diversitate, integrare. Au fost elaborate următoarele teste:
Numele și prenumele
Clasa… Data…
1. Elaborați o hartă de tip păianjen având ca temă centrală Europa în secolul XX – 25p
2. Elaborați o hartă ierarhică în care să prezentați evoluția frontierelor după primul mondial – 25p
3. Realizați o harta conceptuală lineară în care să prezentați cronologic cele mai importante evenimente ale secolului XX – 40p
Baremul de corectare a hărților conceptuale:
Subiectul I: 25 de puncte pentru menționarea oricăror informații referitoare la Europa în secolul XX.
Subiectul II: .25 de puncte pentru menționarea oricăror informații referitoare la evoluția frontierelor in perioada interbelică.
Subiectul III: 40 de puncte pentru prezentarea în ordine cronologică a oricăror 10 evenimente desfășurate în secolul XX.
Aplicarea în activitatea desfăşurată la clasa de elevi a metodelor tradiţionale, îmbinate cu metodele complementare de evaluare, au dus la creşterea eficienţei activităţii de receptare a informației istorice, la stimularea interesului pentru lectură, schimbându-le elevilor conduita de învăţare şi formându-le valori şi atitudini pozitive. Este important să dezvoltăm elevilor capacitatea de a studia continuu, să valorificăm la maximum potențialul fiecărui elev, dându-le ocazia de a se afirma, de a-și etala cunoștințele, dar și priceperile, deprinderile, abilitățile.
Bibliografie
1. Doicescu, Rozalia (coord.). Ghid de evaluare pentru istorie. Editura ProGnosis București, 2001.
2. Dulamă, Maria Eliza. Metodologii didactice activizate. Teorie și practică. Editura Clusim, Cluj Napoca, 2008.
3. Săvulescu, Mihaela. Harta conceptuală – aplicație la clasă. În: Didactic.ro. Online: https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/harta-conceptuala-aplica-ie-la-clasa, 2019.