Perspectiva clasică a învăţământului era preocupată mai mult de conţinut, de transmiterea de cunoştinţe, iar, în acest context, predarea era considerată activitatea primordială, cu rol hotărâtor, decisiv în obţinerea rezultatelor şcolare, actul învăţării fiind tratat ca o consecinţă naturală a predării, totul fiind centrat pe activitatea magistrului, iar elevului îi revenea „sarcina” de a se adapta predării.
Renunţând la simpla transmitere de informaţie, la comunicarea unidirecţională a valorilor culturii şi literaturii române, profesorul de limba şi literatura română are sarcina şi datoria de a crea contexte noi, inedite de învăţare, care să valorifice potenţialul creativ al elevului, abilităţile sale de a analiza şi interpreta prin grilă proprie textul şi fenomenul literar, capacitatea de a-şi exprima corect şi coerent reacţiile faţă de diverse texte/fenomene literare sau culturale, în contexte diverse/reale de comunicare; evident, aceste contexte inedite de învăţare trebuie să valorifice şi să sprijine lucrul în echipă, descoperirea şi învăţarea activă a valorilor literaturii române, dar şi efortul propriu al elevilor de a „cuceri” informaţia.
În contextul actual al educației moderne, rolul profesorului de limba și literatura română se extinde dincolo de simpla funcție de evaluator sau transmițător de cunoștințe. Acesta devine un facilitator al învățării, un ghid care îi încurajează pe elevi să-și formuleze propriile interpretări, să gândească critic și să relaționeze lectura cu propria lor experiență de viață. Astfel, învățarea devine un proces activ, colaborativ, care pune accent pe înțelegere profundă și exprimare autentică, nu doar pe acumularea de informații.
Mai mult decât atât, integrarea lecturii în activități interdisciplinare poate spori interesul elevilor și relevanța învățării. De exemplu, o carte studiată la limba română poate fi corelată cu teme din istorie, educație civică sau chiar științe, oferind elevilor o perspectivă amplă și coerentă asupra lumii. Această abordare integrată nu doar că dezvoltă competențe multiple, dar creează și punți între discipline, stimulând curiozitatea și dorința de a învăța cu sens.
Pentru a încuraja dragostea pentru lectură și a stimula dezvoltarea personală și intelectuală a elevilor, am organizat concursul „CITIM, DESCOPERIM, CREȘTEM!”. Acest eveniment este dedicat tuturor elevilor din ciclul gimnazial, pasionați de lectură, dornici să exploreze lumea fascinantă a cărților și să își împărtășească impresiile și ideile.
Concursul se desfășoară în mai multe etape, pe parcursul unei luni:
- Selecția cărților – Fiecare elev alege una sau mai multe cărți dintr-o listă propusă de profesor, poate propune titluri suplimentare, cu acordul profesorului.
- Lectura individuală – Elevii au un interval de timp dedicat lecturii.
- Prezentarea cărții – Participanții realizează un eseu, o prezentare orală, un colaj sau un proiect creativ prin care arată ce au învățat din lectură.
- Evaluarea lucrărilor – Evaluarea proiectelor se face în funcție de: originalitate, profunzimea analizei și exprimarea ideilor.
Participarea la acest concurs oferă elevilor ocazia de a descoperi plăcerea lecturii, de a se exprima liber și de a-și dezvolta abilități importante pentru viață: comunicarea, argumentarea, empatia și gândirea critică.
Lectura joacă un rol esențial în dezvoltarea intelectuală și emoțională a elevilor din învățământul gimnazial. În această perioadă de formare, când mințile sunt încă în plin proces de maturizare, cărțile pot deveni un mijloc prin care tinerii își dezvoltă imaginația, vocabularul și capacitatea de a gândi critic. Lectura nu este doar o activitate educațională, ci și o oportunitate de a învăța despre lume, despre oameni și despre sine.
Unul dintre cele mai mari beneficii ale lecturii în gimnaziu este îmbogățirea vocabularului. Citind, elevii sunt expuși la un limbaj divers, la structuri gramaticale complexe și la expresii care nu sunt întâlnite în conversațiile de zi cu zi. Astfel, își pot îmbunătăți abilitățile de comunicare, devenind mai încrezători în exprimarea lor verbală și scrisă.
De asemenea, lectura stimulează gândirea critică și dezvoltă abilități de analiză. Într-o perioadă în care elevii sunt încurajați să își formeze opinii proprii, cărțile le oferă un punct de plecare pentru a discuta și a reflecta asupra unor teme importante, cum ar fi moralitatea, justiția, drepturile omului sau relațiile interpersonale. Prin intermediul personajelor și al poveștilor, aceștia pot învăța să analizeze situații complexe și să înțeleagă perspective diferite. Lectura în gimnaziu ajută, de asemenea, la dezvoltarea imaginației și a creativității. Cărțile fantastice, poveștile mitologice sau romanele de aventuri le permit elevilor să își imagineze lumi diferite și să se pună în pielea altor persoane, facilitând astfel empatia și înțelegerea diversității. Totodată, acest tip de lectură poate stimula dorința de a scrie, de a crea propriile povești și de a explora universuri literare noi.
Un alt aspect important este faptul că lectura contribuie la dezvoltarea caracterului și la formarea valorilor morale ale elevilor. Personajele din cărți, cu dilemele și conflictele lor, sunt modele de învățătura despre bine și rău, despre alegeri dificile și despre consecințele acestora. Prin urmare, tinerii pot învăța, într-un mod mai subtil, despre responsabilitatea și etica acțiunilor lor.
Pe lângă aceste aspecte cognitive și emoționale, lectura poate oferi și o fereastră spre relaxare și distracție. Într-o perioadă în care elevii sunt adesea copleșiți de teme și examene, cărțile le pot oferi o evadare sănătoasă, o oportunitate de a se deconecta și de a explora lumi fantastice. Astfel, lectura devine nu doar o activitate educațională, ci și o sursă de plăcere.
În concluzie, importanța lecturii în gimnaziu este deosebită, contribuind la dezvoltarea intelectuală, emoțională și socială a elevilor. Este un instrument fundamental pentru formarea unor tineri responsabili, creativi și bine informați, care vor ști să aprecieze valoarea cunoașterii pe tot parcursul vieții lor.