Implicarea elevului în actul lecturii presupune activarea unor structuri cognitive şi afective complexe, precum şi desfăşurarea unor procese de mare diversitate. Procesele lecturii se pot înscrie în trei paliere: nivelul înţelegerii şi comprehensiunii textului; nivelul analizei de text-cu strategii care urmăresc să evidenţieze modul în care textul spune sau povesteşte şi nivelul interpretării textului, în care strategiile sunt focalizate asupra semnificaţiilor textului. Am ales spre exemplificare un text literar abordat într-un atelier de lectură – Pescăruşul Jonathan Livingston, de Richard Bach, o poveste despre curaj, adevăr și iubire, o poveste pentru cei care îşi ascultă inima şi nu trăiesc numai după reguli, pentru cei pentru care efortul desăvârşirii înseamnă o răsplată.
Textul este o alegorie în care omul îşi explorează potenţialul, păşind pe propria-i cale spirituală, nu uşoară, cu renunţări şi regrete. Jonathan descoperă că este înzestrat cu puteri nebănuite, că în viaţă există mult mai multe de învăţat. Această carte urmăreşte îndeaproape dezvoltarea caracterului lui Jonathan Livingston, care trece de la stadiul unui pescăruș liniștit și timid, la o ființă iluminată şi curajoasă.
Pentru Jonathan, zborul – măiestria picajului, vitezele ameţitoare şi înaltul cristalin al cerului – reprezintă un scop în sine, oferind răsplata nesperată a eliberării spiritului de trup, de spaţiu şi de timp. Această taină pe care el vrea să le-o împărtăşească semenilor îi aduce numai duşmani, dar şi mulţi discipoli, aflaţi în căutarea unui sens mai înalt al vieţii.
Ghidul lecturii
1. Care este sensul vieții așa cum este definit de Jonathan?
2. Ce adevăruri generale despre natura umană ne dezvăluie Pescărușul Jonathan Livingston?
3. Descrie modul în care Jonathan şi-a urmărit visele lui.
4. Ce îi plăcea lui Jonathan să facă, mai mult decât orice altceva?
5. Prin ce este diferit Jonathan de ceilalţi pescăruși?
6. De ce caută Jonathan să înțeleagă dinamica zborului, în timp ce majoritatea pescăruţilor sunt preocupaţi doar pentru a se hrăni?
7. De ce viaţa unui pescăruş este atât de scurtă în concepţia lui Jonathan?
8. Cum influențează Chiang gândirea lui Jonathan?
9. Care este raţionamentul pentru decizia lui Jonathan de a părăsi cârdul pentru a doua oară?
10. De ce s-au supărat cei din Consiliu pe Jonathan?
Citeşte fragmentul!
„- Eşti un Proscris. Pentru cumplita ta nesăbuinţă, intona vocea solemnă, pentru violarea demnităţii şi tradiţiilor neamului prescăruşilor. Într-o zi, Pescăruş Jonathan Livingston, vei înţelege că orice nesăbuinţă e fără rost. Viaţa este necunoscutul. Noi am fost aduşi pe lume ca să mâncăm şi să supravieţuim cât mai mult! ”
11. Ce a simţit Jonathan în faţa Consiliului şi după ce a fost condamnat?
Citeşte fragmentul:
„ ‒ Pescăruş Jonathan Livingston! În Centru pentru Ocară, în văzul tuturor pescăruşilor? Parcă-l pocnise cineva-n cap cu o scândură. I se muiase genunchii, i se pleoştiseră aripile, urechile îi ţiuiau. Pentru ocară? Pentru nesăbuinţă? Nu se poate? Oare un pescăruş care descoperă şi urmează un sens în viaţă, un ţel, mai e nesăbuit? Mii de ani ne-am zbătut să obţinem peşte? Acum raţiunea vieţii noastre e alta – să ne desăvârşim, să fim liberi… După proscriere, Jonathan şi-a petrecut restul zilelor singur, zburând dincolo de Stâncile Îndepărtate. Singura lui suferinţă nu era singurătatea, ci faptul că ceilalţi pescăruşi nu voiau să creadă în strălucirea zborului care-i aştepta. În fiecare zi se desăvârşea.”
12. Poți găsi asemănări între aspirațiile tale și cele ale lui Jonathan? În caz afirmativ, care sunt acestea?
Bibliografie
Richard Bach, Pescăruşul Jonathan Livingston, Editura Humanitas, 2014.
Revista Cercurilor de lectură, Anul 3, Nr. 2 , Graficprint, 2010.