În activitatea mea didactică, am înțeles că elevii de clasa a IV-a nu pot fi educați prin definiții abstracte, ci prin experiențe de viață. Într-o eră dominată de ecrane și algoritmi care modelează preferințe și comportamente de consum, rolul cadrului didactic se transformă din sursă de informație în facilitator al discernământului.
În spiritul educației pentru gândire critică (Fisher, 2011) și al formării caracterului prin experiență directă (Cucoș, 2017), am ales să mut accentul de pe transmiterea de conținut pe formarea capacității de analiză și decizie responsabilă. Instrumentele oferite de programul Junior Achievement România, prin opționalul „Economia noastră”, integrate cu inițiativele dezvoltate la nivelul clasei, creează un cadru coerent pentru acest demers.
Gândirea critică drept „scut”
La orele dedicate educației economice, discutăm despre faptul că orice decizie de consum este, în esență, un act de gândire. Nu ofer elevilor adevăruri definitive, ci îi provoc să devină „detectivi” ai propriilor dorințe. Analizăm împreună mesaje publicitare și întrebăm:
„Dacă acest produs nu ar fi promovat de vloggerul tău preferat, l-ai mai dori la fel de mult?”
Într-o discuție recentă, un elev a recunoscut că își dorea un obiect „pentru că îl avea toată lumea”. După analiză, a concluzionat singur că nu utilitatea îl atrăgea, ci dorința de validare socială. Momentul a devenit un exercițiu autentic de metacogniție: copilul a identificat diferența dintre nevoie și influență.
Astfel, elevul nu mai este o simplă țintă a marketingului, ci devine un decident conștient.
De la impuls la responsabilitate
Etica nu este prezentată ca un set de reguli rigide, ci ca respect față de efortul și munca celorlalți. În cadrul opționalului, acordăm atenție conceptului de resurse limitate și alegeri responsabile.
Discutăm despre modul în care cheltuirea impulsivă poate deveni un exercițiu de reflecție asupra responsabilității față de familia care susține financiar educația copilului. Elevii încep să înțeleagă că o alegere nu este doar economică, ci și morală. Am observat schimbări concrete:
- mai multă grijă față de rechizite;
- o selecție atentă a dorințelor;
- întrebări legate de utilitate și durabilitate.
Se conturează astfel o formă incipientă de etică a consumului, adaptată vârstei lor.
Un exercițiu de reziliență și morală
În absența unei biblioteci școlare funcționale, am construit, prin donații și implicare personală, „Biblioteca clasei”. Spațiul rezultat nu este doar unul de lectură, ci un laborator al responsabilității comune.
Cărțile vechi, recuperate și îngrijite, stau alături de enciclopedii recente. Elevii învață că protejarea unei cărți înseamnă respectarea dreptului colegului de a o folosi ulterior. Biblioteca devine astfel un exercițiu de economie colaborativă și grijă pentru bunul comun.
Într-un context în care informația online circulă rapid și adesea nefiltrat, biblioteca funcționează și ca exercițiu de încetinire cognitivă și verificare critică. Elevii sunt încurajați să confrunte informațiile „fulgerătoare” din mediul digital cu surse validate. Practicăm fix menționarea autorului și discutăm despre onestitatea intelectuală, înțelegând că preluarea ideilor fără citarea sursei reprezintă o formă de încălcare a integrității academice.
Integrarea opționalului „Economia noastră” cu valorile exersate zilnic în cadrul bibliotecii clasei, creează o punte între pragmatism și formarea caracterului. Nu ne dorim doar elevi care învață să gestioneze bani, ci copii care dezvoltă discernământ, responsabilitate și autonomie morală.
Recent, un elev a refuzat să cumpere un produs „la modă”, spunând: „Nu am nevoie, doar îmi place ideea de a-l avea”. În acel moment, am înțeles că lecțiile noastre au depășit conținutul curricular.
Rezultatele nu se măsoară doar în calificative, ci în capacitatea copiilor de a spune „nu” unei influențe și „da” propriei gândiri.
Bibliografie
Cucoș, C., Educația. Reîntemeieri, dinamici, prefigurări, Ed. Polirom, Iași, 2017.
Fisher, R., Cum îi învățăm pe copii să gândească, Ed. Polirom, Iași, 2011.
Junior Achievement România, Ghidul profesorului: Economia noastră, București.
Ministerul Educației, Programa școlară pentru Educație civică (clasa a IV-a).
Resursă online: Școala de Bani – secțiunea pentru învățământ primar.