Forme de îndrumare a lecturii în clasă și în afara ei

Vremurile se schimbă și preocupările elevilor o dată cu ele. Astăzi, ei pătrund în lumea informării doar prin intermediul computerului și al internetului, deci găsesc cam greu, în interiorul lor, dorința de a citi. De aceea, profesorul de limba și literatura română are un rol important, anume acela de a-i stimula pe copii, de a găsi în permanență noi metode care să îi incite la lectură. Desigur, totul trebuie să pară un joc, destindere și relaxare. A citi de dragul de a citi. Nimic impus.

Totul se reduce la curiozitatea copiilor, la interesul pe care îl au pentru un anumit gen de carte. Contează foarte mult ceea ce citesc, de aceea ei au nevoie de îndrumarea unui cunoscător al literaturii. Absența unei lecturi susținute e evidentă în vocabularul lor sărac, în comportament, în gândire şi în violența limbajului. Tocmai, de aceea e nevoie mai mult ca oricând să ridicăm bariera dintre copil și carte. Îndepărtarea lor de lectură trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toți dascălii.

Fiecare copil are receptivitate sufletească pentru lectură. Imaginația lor atât de bogată trebuie valorificată, iar copiii răspund chemării întotdeauna. Reușesc să te surprindă prin imaginația lor literar-artistică, de aceea aceste impulsuri sau sclipiri trebuie încurajate. În loc de idei, rezumate, pot alcătui broșuri, apoi prima lor… carte, care să le permită evidențierea sinelui. Discuțiile nerestricționate pot da senzația de libertate totală. Metodele de lucru vor fi cele activ–participative. Rolul profesorului este de a urmări nu numai ”cât” ci și ”ce” și ”cum” citesc elevii.

Nu numărul mare de cărți citite contează, ci valoarea artistică și educativă a acestora. Un obiectiv important pentru fiecare clasă este trezirea interesului elevilor pentru lectură. Odată format, gustul pentru lectură se poate transforma într-o adevărată pasiune, care se poate resimți toată viața.Îndrumarea lecturii elevilor este o acțiune dificilă și de durată. În școală, se pot folosi diverse forme de îndrumare a lecturii:

  • întâlniri cu scriitori;
  • șezători literare;
  • simpozioane;
  • excursii literare;
  • medalion literar consacrat aniversării unui scriitor;
  • lecție de popularizare a unei cărți;
  • conversația sau dezbaterea.

Aceste forme contribuie atât la formarea și dezvoltarea gustului pentru lectură, îmbogățirea și activizarea vocabularului, precum și la dezvoltarea capacității de exprimare și scrisă a elevilor. Îndrumarea lecturii se poate realiza prin amenajarea unei biblioteci a clasei,a unui colț aniversar pe holul școlii sau în spațiul CDI, organizarea de schimburi de experiență sau de bune practici între elevii din clasele paralele. Poate exista și este recomandat un jurnal de lectură, care se poate folosi la elaborarea diverselor teme.

Voi alege dintre formele enumerate mai sus cea mai facilă și aflată la îndemâna tuturor: medalion literar consacrat aniversării unui scriitor. Este o modalitate prin care elevii noștri iau contact și cu alți autori nu numai cei prevăzuți de programa școlară. De exemplu, în luna aprilie a acestui an, am aniversat „poetul pătimirii noastre”, Octavian Goga. Un poet trecut în fondul pasiv al literaturii române, din păcate și a cărui operă este prea puțin cunoscută. Am remarcat interesul elevilor din clasa a IV-a, poate și datorită faptului că era o altă abordare a lecturii. Un alt scriitor aniversat a fost Barbu Ștefănescu Delavrancea. Genul dramatic, studiat de către elevii clasei a VIII-a s-a pliat foarte bine pe drama istorică ”Apus de soare”. În cadrul acestor activități, elevii au recitat din creațiile literare (Octavian Goga), au prezentat viața și opera.

Excursiile literare sunt forme plăcute de îndrumare a lecturii, care nu au țintă numai casele memoriale, ci și muzeele sau Biblioteca Academiei. După o vizită la Muzeul Grăniceresc din Năsăud, am constatat cu uimire că elevii au fost receptivi și au reținut și observat detalii semnificative. Compunerile rezultate, citirea și redarea unor articole din ”Arhiva Someșană” ori a istoricului muzeului și a orașului Năsăud au fost teme abordate cu plăcere și curiozitate de elevii. Am organizat, în toamnă, la CDI, o activitate de popularizare a cărții în rândul elevilor cu sprijinul Editurii Arthur, București. O prezentare inedită a cărții, într-un spațiu generos și cu elevi curioși. Indiferent de modalitatea și mijloacele folosite, trebuie să îi facem pe elevi să conștientizeze că cititul, dar mai ales înțelegerea și redarea a ceea ce au citit este foarte important.

În România, statisticile spun că vânzarea de carte a scăzut, faţă de anul mănos 2008, aproape la jumătate, cu 45%. Mai mult de o treime dintre români nu cumpără cărţi. De asemenea, 22% dintre români nu citesc nicio carte şi o persoană din cinci ar citi un titlu pe an. În urma unui sondaj realizat de Institutul roman de Studii Sociale privind interesul pentru lectură, a reieşit că doar 21% dintre români au citit o carte anul trecut. Datele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât sondajul a scos la iveală dezinteresul tinerilor faţă de literatură.

Imaginea unei biblioteci pline cu cititori tăcuți nu mai este de actualitate. La Sala de Lectură vin din obligaţie doar elevii și studenții. Adulţii, în schimb, deşi nu mai merg la bibliotecă spun că din când în când îşi fac timp şi pentru lectură. Fruntaşi la capitolul citit sunt pensionarii, care încă merg la bibliotecă pentru că nu îşi pot cumpăra cărţi din cauza pensiilor mici. Deși editurile se întrec în titluri și achiziționează drepturi de pe piața de carte internațională, prețurile foarte mari îi țin la distanță pe cumpărători. De aceea, dispozitivele digitale au devenit o alternativă mai ieftină şi mai comodă.

Studiul ”Obiceiurile de lectură ale românilor” arată că: Mai mult de 1 din 5 români nu citesc deloc cărți; Peste 80% dintre români au acasă o bibliotecă și peste o treime dintre aceștia au în biblioteca personală între 101 și 500 de volume Romanele sunt cărțile preferate ale românilor; Romanul unui autor străin este ultima carte citită de aproape o treime dintre respondenți; Aproape jumătate dintre cititori spun că citesc și azi poezie; Mai mult de 1 din 5 cititori cumpără anual peste 10 cărți, iar un sfert dintre ei cumpăra mai puțin de o carte pe an; Doar 7% dintre cititori cumpără cărți de pe Internet. Totuși, cifra este în creștere dacă luăm în considerare studii din anul 2009 când proporția repondenților care cumpărau cărți prin internet era de doar 2%; Peste jumătate dintre cititori (52%) cumpără cărți care apar împreună cu diferite publicații.

Nu întâmplător am ales aceste statistici. În ele regăsim foști elevi, prieteni și de ce nu, ne regăsim (unii) propria pasivitate și toleranță. Când elevii noștri vor citi măcar o pagină într-o zi, ne putem declara aproape mulțumiți, când vor înțelege ce au citit, vom fi mulțumiți, dar când vor reda cu propriile cuvinte un text lecturat, vom fi foarte mulțumiți.

Autori:
Prof. înv.primar Crăciun Ancuţa- Maria
Prof. Crăciun Marius Adrian
(Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu”, Maieru, Bistrița- Năsăud)

prof. Ancuța Crăciun

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ancuta.craciun

Articole asemănătoare