Educația ecologică reprezintă o componentă importantă a educației timpurii, deoarece în primii ani de viață se formează numeroase deprinderi, atitudini și comportamente care pot influența modul în care copilul se va raporta la mediul înconjurător pe parcursul vieții. Copilul preșcolar este curios, receptiv și dornic să descopere lumea. Natura îi oferă numeroase situații de învățare și experiențe directe.
La grădiniță, educația ecologică nu trebuie să se limiteze la transmiterea unor informații despre protejarea mediului. Copilul are nevoie să participe efectiv la activități prin care să înțeleagă importanța naturii și să descopere modalități simple prin care poate contribui la protejarea acesteia. De aceea, activitățile practice ocupă un loc important în formarea comportamentelor ecologice.
Copilul preșcolar învață în special prin joc, observare, imitare și acțiune. Din acest motiv, educația ecologică trebuie să fie adaptată particularităților de vârstă și să pornească de la experiențele cotidiene ale copilului.
Un rol important îl are exemplul oferit de cadrul didactic. Copiii observă comportamentul adultului și îl imită. De aceea, educatoarea trebuie să manifeste ea însăși o atitudine responsabilă față de mediu.
Activitățile practice trebuie să fie atractive și să ofere copiilor posibilitatea de a participa activ. Este recomandat ca acestea să fie desfășurate atât în sala de grupă, cât și în curtea grădiniței sau în spații naturale apropiate.
Activități practice ce pot fi realizate cu copiii
1. „Plantăm și îngrijim flori”
Una dintre activitățile practice prin care copiii pot descoperi importanța plantelor este „Plantăm și îngrijim flori”. Activitatea poate fi organizată în curtea grădiniței sau în sala de grupă, folosindu-se ghivece, pământ, semințe și apă. Copiii sunt implicați direct în pregătirea ghivecelor, pun pământul, plantează semințele și udă plantele. Educatoarea discută cu aceștia despre condițiile necesare pentru dezvoltarea unei plante.
În zilele următoare, copiii observă modificările produse și urmăresc apariția primelor frunze. Fiecare copil poate avea responsabilitatea de a îngriji o plantă sau copiii pot lucra în echipe. Activitatea contribuie la formarea responsabilității, răbdării și respectului față de natură.
2. Amenajarea unei mici grădini a grupei
O activitate cu un impact educativ deosebit este amenajarea unei mici grădini a grupei. Copiii pot participa la pregătirea spațiului, la plantarea florilor, a unor plante aromatice sau a unor legume ușor de cultivat. Sub îndrumarea educatoarei, copiii pot utiliza unelte de grădinărit potrivite vârstei, pot pune semințele în pământ și pot uda plantele.
Activitatea poate continua pe parcursul mai multor săptămâni. Copiii pot avea diferite responsabilități: udarea plantelor, observarea dezvoltării acestora și îngrijirea spațiului. Prin această activitate, copiii înțeleg că natura trebuie îngrijită și că rezultatele apar prin răbdare și muncă.
3. „Coșurile istețe” – colectarea selectivă a deșeurilor
Pentru formarea deprinderilor de păstrare a curățeniei și de colectare selectivă se poate desfășura activitatea „Coșurile istețe”. În sala de grupă sunt pregătite mai multe recipiente, iar copiii primesc materiale curate și sigure, precum hârtie, carton și plastic. Pe rând, copiii aleg un obiect și îl așază în recipientul corespunzător.
Activitatea poate fi organizată sub forma unui joc de echipă. La final, educatoarea discută cu cei mici despre importanța colectării selective și despre faptul că unele materiale pot fi reciclate sau refolosite.
4. „Din materiale vechi, lucruri noi”
O modalitate atractivă de a-i familiariza pe copii cu ideea de reutilizare este activitatea „Din materiale vechi, lucruri noi”. Copiii utilizează materiale curate și sigure care nu mai sunt folosite: role de carton, cutii, capace, ziare, reviste și resturi de hârtie. Cu ajutorul acestora, copiii realizează obiecte decorative, animale, flori, jucării sau machete.
Activitatea dezvoltă creativitatea, motricitatea fină și atitudinea responsabilă față de resurse.
5. Îngrijim spațiul verde al grădiniței
O altă activitate practică este „Grădinița noastră, un loc curat și verde”. Copiii sunt implicați în îngrijirea spațiului exterior, sub supravegherea cadrului didactic. Aceștia pot participa la strângerea frunzelor uscate, colectarea unor deșeuri ușoare și amenajarea unor spații cu flori.
Activitatea este realizată cu materiale potrivite vârstei și cu respectarea regulilor de siguranță. La final, copiii observă rezultatul muncii lor și discută despre responsabilitatea fiecăruia de a păstra curățenia.
Formarea comportamentelor ecologice la copilul preșcolar reprezintă un proces important pentru dezvoltarea armonioasă a acestuia și pentru pregătirea sa ca viitor membru responsabil al societății. Activitățile practice au un rol deosebit deoarece îi oferă copilului posibilitatea de a învăța prin experiență directă.
Educația ecologică nu trebuie privită ca o activitate izolată, ci ca un proces continuu, integrat în viața de zi cu zi a grupei. Deprinderile formate prin repetarea unor acțiuni simple pot deveni comportamente stabile.
În concluzie, educația ecologică începută în perioada preșcolară reprezintă o investiție în viitor. Prin experiențe concrete, atractive și adaptate vârstei, copilul poate învăța să iubească natura, să o respecte și să contribuie, prin gesturi simple, la protejarea mediului.
Bibliografie
- Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași.
- Ministerul Educației Naționale, Curriculum pentru educație timpurie, București, 2019.
- Ministerul Educației, Educația pentru mediu și schimbări climatice în învățământul preuniversitar, București.
- Ministerul Educației, Programul „Săptămâna verde” – repere metodologice, București.
- Ministerul Educației Naționale, Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani, București.
- Oprea, C.-L., Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București.
- Pânișoară, I.-O., Psihologia copilului, Editura Polirom, Iași.