Prin acest proiect mi-am propus să analizez în ce măsură am atins formarea competențelor elevilor la disciplina TIC pe parcursul unui interval de timp limitat, și anume pe durata celor patru săptămâni de cursuri în care predarea-învățarea în școala noastră s-a desfășurat exclusiv online. Investigația va fi realizată la nivelul clasei a XI-a de la filiera teoretică, profilul real, specializarea științele naturii. M-am decis asupra acestei teme pentru că am considerat că, în urma efectuării unei analize minuțioase și măsurabile, voi putea deduce concluzii utile privitoare la eficiența metodelor de predare online pe care le-am utilizat în intervalul alocat; de asemenea, voi putea să-mi ajustez strategia de predare astfel încât să se plieze pe contextul desfășurării activităților online.
Proiectul urmărește prezentarea metodelor de predare/învățare/evaluare pe care le-am folosit pe o perioadă de patru săptămâni de activitate online la o clasă a XI-a de la filiera teoretică, profil real, specializarea științele naturii, la disciplina Tehnologia Informației și a Comunicațiilor.
De asemenea, în urma derulării activităților online, am urmărit să analizez care sunt diferențele dintre predarea online și cea sub formă de organizare frontală. În cadrul derulării proiectului voi urmări detalierea aspectelor de mai jos:
I. Identificarea indicatorilor privind atingerea nivelului de competență derivat din programa școlară;
II. Detalierea strategiei de predare alese pe parcursul derulării proiectului;
III. Determinarea achizițiilor elevilor, în termeni de competențe, la terminarea proiectului;
IV. Interpretări și concluzii finale.
I. Identificarea indicatorilor privind atingerea nivelului de competență derivat din programa școlară – premise
La debutul proiectului, conform planificării, am început capitolul „Prelucrarea grupurilor de date” – din Unitatea de învățare numărul 1: „Tipuri de date utilizate în codificarea informațiilor și operații asupra acestora”. În cadrul acestui capitol am prezentat de-a lungul celor patru săptămâni ale proiectului algoritmii aferenți studiului metodelor de sortare și de căutare, existenți în manual. Lecțiile predate urmăresc manualul pentru clasa a XI-a al editurii Corint: „Tehnologia informației și a comunicațiilor – Sisteme de gestiune a bazelor de date”.
Pornind de la definiția competențelor „ca fiind ansambluri structurate de cunoștințe și deprinderi dobândite prin învățare; acestea permit identificarea și rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu”, consider ca indicator al formării competenței rezultatele obținute de elevi în urma evaluării portofoliului personal.
În formularea cerințelor pentru elaborarea portofoliului elevului am ținut cont de faptul că, analizând datele puse la dispoziția cadrelor didactice din școala noastră de către conducere, procentul elevilor de la această clasă care au declarat că dispun de echipamente de calcul de tip laptop sau desktop este 11%. Elevii școlii noastre care își desfășoară activitatea online (289 de elevi de la clasele 9–11, clasele a 12-a participă fizic la ore) își rezolvă în majoritate temele pe smartphone, conform statisticii, ceea ce reprezintă un mod de lucru destul de nesănătos pe termen lung.
În consecință, pentru a le permite elevilor să lucreze mai mulți pe dispozitive de tip laptop sau desktop, care sunt mai puțin obositoare decât smartphone-urile, și în același timp din dorința de a stimula lucrul în echipă, am propus ca portofoliul personal al elevilor să poată fi realizat în două variante, lăsând la alegerea lor varianta cea mai convenabilă:
– varianta 1: elevii vor realiza o animație PowerPoint cu un algoritm de sortare și un algoritm de căutare, la alegere dintre cei studiați; animația trebuie să reflecte pașii algoritmului cu ajutorul unui exemplu concret; pot lucra maximum doi elevi pe proiect;
– varianta 2: elevii vor explica pe foi A4, cu ajutorul unui exemplu relevant, pașii unui algoritm de sortare și ai unuia de căutare, la alegere dintre cei studiați; în acest caz proiectul este individual.
II. Detalierea strategiei de predare alese pe parcursul derulării proiectului
Activitatea educativă se desfășoară în școala noastră pe platforma Google Classroom, în cadrul căreia sunt create clase virtuale, iar comunicarea video se realizează cu aplicația Google Meet. Predarea pe parcursul derulării proiectului s-a desfășurat exclusiv în regim sincron. Metoda de predare a fost cea prin care prezentam conținutul fiecărei metode de ordonare sau căutare după următorul tipic clasic, utilizat în predarea cu prezență fizică:
- prezentam principiul metodei sub formă algoritmică;
- explicam în amănunt pașii algoritmului, până la finalizarea acestuia, cu ajutorul unui exemplu;
- fixarea conținutului cu ajutorul unui elev care făcea ShareScreen și prezenta algoritmul pe un exemplu propriu;
- pentru fiecare algoritm am vizionat împreună cu elevii materiale pe YouTube care prezentau într-o manieră atractivă metoda respectivă.
Strategia de lucru la clasă a fost următoarea:
Partajam ecranul;
Înregistram prezența elevilor într-un fișier Excel;
Reaminteam conținutul predat anterior, folosind notițele luate cu aplicația OneNote, subliniind ceea ce era important pentru lecția curentă;
Prezentam noul conținut cu ajutorul tabletei grafice, după metoda de predare enunțată mai sus;
Înainte de încheierea orei, exportam lecția din OneNote, pe care o postam pe Classroom, la o secțiune de tip Material, creată pentru lecția respectivă;
Tema se încarcă de către elevi la secțiunea de tip Assignment, creată pe Classroom. În cazul utilizării smartphone-ului, pentru realizarea temelor, elevii folosesc fie aplicațiile Office ale firmei Microsoft, fie aplicațiile Google Docs, Google Sheets și Google Drive.
III. Determinarea achizițiilor elevilor în termeni de competențe, la terminarea proiectului
La termenul stabilit pentru predarea portofoliului (perioada de realizare a fost de două săptămâni), conform aplicației s-au predat 15 proiecte din totalul de 18. Procentul de realizare a temei la termen a fost de 83%: 11 elevi au ales varianta în care rezolvarea se făcea pe foaie, 4 elevi au făcut animație. Elevii care au mers pe varianta cu animație au lucrat în echipă. Media clasei a fost 7,69. Ca urmare a rezultatelor evaluării, gradul de formare a competențelor per total clasă este de 77%.
IV. Interpretări și concluzii finale
Din practica predării și evaluării desfășurate pe parcursul proiectului rezultă următoarele avantaje ale desfășurării lecțiilor online:
- existența unor multiple surse de informare sub diverse forme: texte, video, imagini;
- îmbunătățirea deprinderilor de utilizare a tehnologiei;
dar și dezavantaje pedagogice:
- posibilitatea eschivării, fraudării testelor, sub acoperământul scuzelor sau al tehnologiei, care nu pot fi infirmate coerent și permanent de către profesor;
- gradul de participare efectivă a fiecărui elev, greu de monitorizat;
- contactul vizual minim;
- feedback-ul în timp real de la un număr redus de elevi;
- controlul diminuat asupra efectuării individuale a temei.
De aceea, consider această modalitate de funcționare a învățământului ca fiind nepotrivită pentru elevii din învățământul preuniversitar, datorită profilului psihologic al acestora, care în perioada școlarizării are drept obiectiv tocmai responsabilizarea elevilor în privința asumării propriilor conduite. Această formă de predare/învățare consider că este potrivită unor grupe de vârste care depășesc studiile preuniversitare și care se găsesc în etapa de dezvoltare în care sunt responsabili de propria formare. Estimez că menținerea pe o perioadă îndelungată a acestui tip de învățământ adresat segmentului preuniversitar, ca urmare a nereglementării coerente, va conduce la scăderea și mai mare a nivelului de implicare a elevilor în propria formare.
Bibliografie
• Gheorghe, M., Achinca, C., Năstase, C. și Tătărâm, M. (2006). Tehnologia informației și a comunicațiilor: clasa a XI-a. Corint.
• Programa școlară „Tehnologia informației și a comunicațiilor (Sisteme de gestiune a bazelor de date)” – clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, filiera teoretică, profil real, specializarea științele naturii, aprobată prin Ordinul ministrului nr. 5099/09.09.2009.
• Singer, M. și Voica, C. (2010). Didactica ariilor curriculare Matematică și Științe ale Naturii, Tehnologii.