În clasele I şi a II- a elevii învață să citească, iar în clasele a III-a și a IV-a citesc pentru a învăța, citirea devenind un instrument de învățare şi o tehnică a muncii cu cartea. Întreaga evoluție a elevilor, atât în școală cât și în viață, depinde de măsura în care cititul, devine un mijloc de informație și de autoinstruire. Curriculumul de Limba şi literatura română reprezintă „o componentă fundamentală a parcursului de învăţare oferit elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii”. Obiectivul central al studierii Limbii şi literaturii române în învăţământul primar îl reprezintă dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6-7 / 10-11 ani.
Specificul curriculumului actual de limba română poate fi surprins succint în enumerarea unor aspecte esențiale pentru proiectarea, desfășurarea și evaluarea activităților didactice:
- noul model comunicativ-funcţional, care vizează, în primul rând, modalităţile de structurare a competenţelor de comunicare. Conform acestui model, comunicarea este un domeniu complex care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a celui scris – citirea-lectura, precum şi pe cele de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă;
- definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală şi cea scrisă;
- comunicarea este prezentată în calitatea sa de competenţă fundamentală, acoperind deprinderi de receptare şi exprimare orală, respectiv scrisă;
- reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi proceselor de producere a mesajelor proprii faţă de cele de receptare a mesajelor;
- centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;
- structurarea programei pe baza unor obiective cadru şi de referinţă sintetice, în măsură să surprindă ceea ce este esenţial în activitatea de învăţare;
- conţinuturile incluse în programa şcolară sunt sugerate şi orientate spre încurajarea creativităţii învăţătorului, acordându-i acestuia libertatea de alegere a acestora;
- studiul limbii române în învăţământul primar este conectat la realităţile comunicării cotidiene propriu-zise; de aceea, se pune un accent deosebit pe învăţarea procedurală, adică se urmăreşte structurarea unor strategii şi proceduri proprii de rezolvare de probleme, de explorare şi de investigare caracteristice activităţii de comunicare.
Pentru a-şi însuşi deprinderea cititului până la nivelul la care el să poată construi metoda de lucru care să-i facă pe elevi în stare să-şi completeze singuri instruirea elementară pe care au primit-o în şcoală, elevii trebuie să parcurgă două etape:
1. Însuşirea tehnicii cititului cu tot ce implică aceasta;
2. Însuşirea capacităţii de a se orienta în textul citit în scopul folosirii cărţii în mod independent, ca izvor de informaţie şi de formare. Însuşirea de către elevi a tehnicii cititului se realizează prin exerciţii.
Se pot folosi următoarele tipuri de exerciţii la clasele mici:
-Citirea împreună: elevul citeşte împreună cu învăţătorul;
-Citirea în cor: se citeşte rar o parte din lecţie, având influenţă în realizarea justă a intonaţiei;
-Citirea în perechi: citesc doi elevi cu capacităţi diferite, având rol în diminuarea inhibiţiei;
-Citirea ecou: un elev citeşte, iar altul îl secondează; unul citeşte iar ecoul este grupul, echipa; un grup de elevi citeşte, iar ecoul este alt grup;
-Citirea alternativă: se citeşte o propoziţie cu voce tare, iar alta în gând; se citesc cu voce tare cuvintele care încep cu o consoană şi în gând cele care încep cu o vocală;
-Citirea întârziată: elevul citeşte în gând şi apoi cu voce tare; elevul citeşte de două ori, prin repetare;
-Citirea ortoepică: variantă a citirii silabisite; fiecare silabă se citeşte de două ori (lărgeşte orizontul de citire, dezvoltă precizia elevilor în succedarea silabelor în cuvinte);
-Citirea consecutivă: un elev care citeşte mai lent citeşte după un elev care citeşte cursiv şi invers;
-Citirea continuă: învăţătorul citeşte o parte din text, iar un elev preia de unde a rămas;
-Citirea în ştafetă: învăţătorul citeşte prima propoziţie sau un alineat, după care solicită un elev să citească mai departe;
-Vânătorul de greşeli: un elev citeşte până greşeşte, iar apoi citeşte alt elev;
-Citirea de semnalare a greşelilor: un elev citeşte iar ceilalţi semnalează când greşeşte;
-Citirea în lanţ: fiecare citeşte câte o propoziţie, pe rând;
-Citirea pe roluri: ca şi citirea dialogurilor, imprimă un ritm normal, cerut de conţinutul textului;
-Citirea jocurilor de cuvinte: sunt citite la început rar, apoi din ce în ce mai repede, în cor şi individual;
-Citirea în şoaptă: elevul citeşte fără rezonanţa treptelor vocale;
-Citirea în gând: se citeşte un alineat şi se formulează o întrebare legată de conţinut;
-Citirea selectivă: se selectează din text un enunţ care descrie un obiect sau un personaj;
-Buchețelele: se scrie pe tablă un cuvânt, iar elevii caută în text cuvintele care încep cu fiecare literă din cuvântul respectiv.
Pe lângă o bună teoretizare apare necesitatea folosirii unor metode activ-participative şi introducerea unor demersuri didactice şi metodice, care să garanteze într-un procent tot mai mare eficiența învățării.
Cititul şi scrisul sunt, indiscutabil, achiziţii fundamentale de soliditatea acestora depinde succesul în învăţarea şcolară. Învăţătorul va trebui să acorde atenţie actului citirii nu numai la orele de limba română, ci şi în cele de matematică, cunoaşterea mediului, iar la celelalte clase, la toate disciplinele. Exemple de componente ale competențelor dezvoltate la Limba şi literatura română la clasa a II-a:
Abilitatea de a exprima şi interpreta gânduri, sentimente şi fapte atât oral cât şi în scris se poate realiza prin:
- ascultarea unor fragmente din operele literare studiate în interpretarea unor actori ;
- ascultarea unor cântece adecvate temei propuse;
- prezentarea orală a soluţiilor la problemele puse în discuţie;
- citirea corectă, conştientă şi expresivă a unor texte;
- scrierea unor cuvinte, propoziţii şi texte de mică întindere;
- folosirea ciorchinelui în prezentarea unor însușiri.
Competențele generale şi specifice care sunt formate în învăţământul primar, prin procesul educaţional centrat pe matematică, au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini:
- Manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea şi rezolvarea de probleme;
- Manifestarea tenacităţii, a perseverenţei şi a capacităţii de concentrare;
- Dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate şi imparţialitate;
- Dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune;
- Manifestarea iniţiativei şi a disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
- Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii;
- Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice;
- Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi profesională.
Învățarea cititului şi a scrisului la nivelul primelor clase deschide şcolarului mic drumul cunoaşterii realităţii prin forme noi ale comunicării, care permit trecerea de la faza comunicării situaţionale la cea bazată pe concepte, pe gândirea formală.
„Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci pe promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi creativităţii. „Activ” este elevul care „depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a noilor cunoştinţe. „Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material „activismului interior”, psihic, mental, să devină un purtator al acestuia.” (Ioan Cerghit)
Bibliografie
Barna Andrei, Antohe Georgeta, Curs de pedagogie, Introducere în pedagogie, teoria educaţiei şi teoria curriculum-ului, Editura Sinteze, Galaţi, 2003
Blideanu Eugen, Serdean Ion, Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 2000
Dobraniș Gabriela, Formarea competențelor de bază: citit-scris, calcul aritmetic. În EDICT- Revista educației, aprilie 2018. Online: https://edict.ro/formarea-competentelor-de-baza-citit-scris-calcul-aritmetic/
Dottrens Robert, A educa şi a instrui, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucuresti, 1970;
Neacşu Ioan, Gălăţeanu Monalisa, Predoi Petr, Dumitrescu Veronica, Didactica Matematicii în învăţământul primar, Ghid Practic, ediţia a II-a revizuită, Ed. Aius PrintEd Craiova, 2006
Şerdean Ioan, Didactica Limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Corint, Bucureşti 2006